Legea morală naturală asigură apărarea demnităţii omului împotrva atacului ideologiilor şi relativismului etic: avertisment al lui Benedict al XVI-lea în discursul către Comisia teologică internaţională

(RV - 5 octombrie 2007) „Nici o lege făcută de oameni nu poate răsturna norma scrisă de Creatorul omului”. Este unul din pasajele remarcabile ale discursului pasionant pe care Benedict al XVI-lea l-a rostit vineri dimineaţă în audienţa acordată membrilor Comisiei teologie internaţionale, cu ocazia sesiunii plenare a organismului vatican. O intervenţie, axată în întregime pe conţinutul etic al credinţei creştine şi pe valoarea legii naturale, adevărat bastion împotriva tendinţei spre relativismul etic atât de puternic în lumea de azi.
La începutul audienţei, cardinalul William Joseph Levada, preşedintele Comisiei a adresat Papei un cuvânt de salut.

Etica universală, este rechemarea lui Benedict al XVI-lea, aparţine „marelui patrimoniu al înţelepciunii umane” care „constituie într-un fel o participare a creaturii raţionale la legea eternă a lui Dumnezeu”. Papa a reamintit că doctrina asupra legii naturale „este iluminată şi dezvoltată în plinătate în orizontul Revelaţiei creştine”. Apoi, a indicat cele două finalităţi esenţiale ale acestei doctrine:

Ins - „Se înţelege că, pe de o parte, conţinutul etic al credinţei creştine nu constituie o impunere dictată din afară conştiinţei omului, ci o normă care îşi are fundamentul în însăşi natura umană; pe de alta, plecând de la legea naturală, accesibilă prin sine fiecărei creaturi raţionale, se pune prin ea baza pentru a intra în dialog cu toţi oamenii de bună voinţă şi, mai în general, cu societatea civilă şi seculară”.

Totuşi, este reflecţia Papei, „din cauza influenţei unor factori de ordin cultural şi ideologic, societatea civilă şi seculară se află astăzi într-o situaţie de rătăcire, de dezorientare şi confuzie”. Mai mult, relevă Pontiful, „s-a pierdut evidenţa originară a bazelor fiinţei umane şi acţionării în mod etic şi iar doctrina legii morale naturale se loveşte de alte concepţii care constituie negarea ei directă” cu grave consecinţe în ordinea civilă şi socială”. Apoi - a constatat - „la nu puţini gânditori pare să domine astăzi o concepţie pozitivistă despre drept potrivit căreia societatea, „sau de fapt majoritatea cetăţenilor, devine sursa ultimă a legii civile”:

Ins - „Problema care se pune nu este prin urmare căutarea binelui, dar cea a puterii, sau mai degrabă a echilibrului dintre puteri. La rădăcina acestei tendinţe se află relativismul etic, în care văd de-a dreptul una din condiţiile principale ale democraţiei, întrucât relativismul ar garanta toleranţa şi respectul reciproc între persoane. Dar dacă ar fi astfel, majoritatea unui moment ar deveni ultima sursă a dreptului. Istoria demonstrează cu mare claritate că majorităţile pot greşi”.
În realitate, a continuat Benedict al XVI-lea, „adevărata raţionalitate nu este garantată de consensul unui mare număr, ci doar de transparenţa raţiunii umane în raport cu Raţiunea creatoare şi de ascultarea comună a acestei Surse a raţionalităţii noastre”. Cuvinte întărite de o rechemare, a spus Papa, de la care nimeni nu se poate sustrage”:

Ins - „Când sunt în joc cerinţele fundamentale ale demnităţii persoanei umane, ale vieţii sale, ale instituţiei familiale, echităţii orânduirii sociale, adică drepturile fundamentale ale omului, nici o lege făcută de oameni nu poate să răstoarne norma scrisă de Creator în inima omului, fără ca însăşi societatea să fie dramatic lovită în ceea ce constituie baza sa de nerenunţat”.

Legea naturală, a explicat Papa, „devine astfel adevărata garanţie oferită fiecăruia pentru a trăi liber şi respectat în demnitatea sa, şi apărat de orice manipulare ideologică şi de orice arbitrar sau samavolnicie din partea celui mai puternic”. Şi, încă, Papa a chemat să acţioneze toţi oamenii de bunăvoinţă pentru a apăra „valoarea inalienabilă a legii morale naturale” subminată de relativism:

Ins - „Dacă printr-o tragică obscurare a conştiinţei colective, scepticismul şi relativismul etic ar ajunge să şteargă principiile fundamentale ale legii morale naturale, însăşi orânduirea democratică ar fi rănită radical în temeliile sale. Împotriva aceste eclipsări, care este o criză a civilizaţiei umane, înainte chiar decât creştine, trebuie mobilizate toate conştiinţele oamenilor de bunăvoinţă, laici sau şi aparţinând unor religii diferite de Creştinism”.

De respectul legii morale naturale, a reafirmat Pontiful, depinde de fapt „înaintarea indivizilor şi a societăţii pe calea adevăratului progres în conformitate cu dreapta raţiune care este o participare la Raţiunea veşnică a lui Dumnezeu”. Papa a ţinut să mulţumească teologilor Comisiei pentru munca desfăşurată, amintind recenta publicare a documentului intitulat „Speranţa mântuirii pentru copiii care mor fără botez”. Un document, este urarea papei, care va putea constitui „un ajutor şi o sursă de mângâiere pentru credincioşii care au suferit în familiile lor moartea neaşteptată a unui copil înainte ca acesta să primească baia regenerării” spirituale.
 
Aici serviciul audio: