Un biblist şi un economist, despre limitele capitalismului evidenţiate de Benedict al XVI-lea

RV 25 sep 2007. "Logica profitului şi cea a distribuirii bunurilor nu sunt în contradicţie, cu condiţia ca raportul lor să fie bine reglementat": afirmă într-o notă Serviciul de Informare Religioasă, preluând cuvintele papei Benedict al XVI-lea, de duminică, la rugăciunea Angelus, cu privire la sistemul economiei de piaţă. "Libera iniţiativă şi, prin urmare, profitul, sunt un lucru pozitiv, întru cât sunt expresii ale valorii de libertate, de libertate a persoanei".
"Doctrina socială catolică – a reluat apoi Benedict al XVI-lea la rugăciunea Angelus - a susţinut întotdeauna că distribuţia echitabilă a bunurilor este prioritară. Profitul este în mod natural legitim şi, în măsură justă, necesar dezvoltării economice". Citând enciclica Centesimus annus a papei Ioan Paul al II-lea, Sfântul Părinte afirma: „Economia modernă de întreprindere comportă aspecte pozitive, a căror rădăcină este libertatea persoanei, care se exprimă în domeniul economic ca în atâtea alte domenii” (n.32). Totuşi, adăuga el, capitalismul nu trebuie considerat ca unicul model valid de organizare economică" (cfr ibid. 35).
Dar să reascultăm un fragment din omilia Sfântului Părinte de la Sf. Liturghie celebrată în catedrala din Velletri, unde a mers pentru o scurtă vizită pastorală:

Ins – "Logica profitului, dacă este prevalentă, măreşte disproporţia dintre săraci şi bogaţi, precum şi exploatarea distrugătoare a planetei. Când, în schimb, prevalează logica împărtăşirii şi a solidarităţii, este posibil să se corecteze ruta şi să fie orientată spre o dezvoltare echitabilă, pentru binele comun al tuturor. În fond, este vorba de o decizie între egoism şi iubire, între dreptate şi necinste, în definitiv, între Dumnezeu şi Diavol".

Pentru o justă înţelegere a cuvintelor papei Benedict al XVI-lea, redacţia centrală a cerut o reflecţie părintului iezuit Giancarlo Gola:
ins – "Este foarte important să fie înţeles bine cuvântul 'prevalent', care nu are un sens pur şi simplu cantitativ. Drept care, logica profitului este acceptabilă şi o putem urma, dar, cantitativ vorbind, trebuie să urmăm mai mult logica împărţirii echitabile. Eu cred că acest cuvânt ar trebui interpretat mai degrabă în sens calitativ. Altfel spus, dacă prin profit înţelegem creştere economică, dezvoltare, bogăţie, etc..., atunci profitul are sens numai dacă prin intermediul lui noi ajungem să practicăm solidaritatea, ajungem să realizăm împărtăşirea bunurilor. Dacă, în schimb, profitul este căutarea afirmării de sine, atunci acesta devine o cale de moarte, se transformă într-o adoraţie faţă idolul 'mamonei', cum pe bună dreptate evidenţia Sfântul Părinte".

Sunteţi profesor de materii biblice la Torino. Ce valoare asumă în general conceptul de bogăţie în Noul Testament?
Ins – "În evanghelia după Luca (16,9-13), Isus vorbeşte despre 'cele mai mici lucruri' în contrast cu 'cele mai mari', despre 'mamona nedreaptă' contrapusă la 'adevărata bogăţie', de 'avuţia străină' opusă cu ceea ce este 'al vostru'. Aşadar, ce sunt, în cele din urmă 'cele mai mici lucruri, mamona nedreaptă, avuţia străină'? Sunt, întocmai, bunurile acestei lumi, bogăţia. Scopul indicat de Isus ne îndeamnă ca prin intermediul lor, noi să căutăm în schimb, 'cele mia mari', 'adevărata bogăţie', ceea ce ne aparţine cu adevărat, pentru ca să putem deveni fii şi fraţi, să edificăm Împărăţia lui Dumnezeu. Şi în acest sens, modalitatea de urmat este aceea a împărtăşirii, a solidarităţii".

Dar cum a ascultat un economist cuvintele papei Benedict al XVI-lea despre logica profitului şi limitele capitalismului? Ne răspunde profesorul de economie politică, Leonardo Becchetti, de la Universitatea Tor Vergata, din Roma:
Ins – "Cred că este foarte important pentru că problema de astăzi este foarte clară: există riscul ca profitul să devină valoarea care stă în capul listei. Din păcate, când producţia de valori este pusă în vârful priorităţilor de către acţionist, se pot declanşa multe conflicte, începând cu un conflict între acţionişti şi clienţii unei bănci, de exemplu (...). Trebuie spus că a produce valori economice, este fundamental, dar diversele exigenţe trebuie puse într-un raport echilibrat".

În acest sens, Papa spunea că "profitul este legitim şi, în măsura justă, necesar pentru dezvoltarea economică". Care este această 'măsură justă'?
Ins – "Este concilierea producţiei de valori economice cu cea de valori sociale. Trebuie să depăşim un sistem unde pentru a crea valori economice producem mari pagube ambientale şi daune sociale. Este un întreg curent în noua economie care merge chiar în această direcţie. Mă gândesc la acţiuni de pionierat, la microcredite, la băncile etice, la comerţul echitabil-solidar, dar şi la vasta gamă de reacţii din sistemul de întreprinderi tradiţionale, prin responsabilitatea socială a întreprinderii".

În acest sens, în spaţiile catolice, cunoaşteţi deja iniţiative de această natură?
Ins – "Desigur, experienţele de microcredit în întreaga lume, unde micile economii italiene finanţează întreprinderi de microcredit; microcredintul realizat în Italia pentru persoanele care au probleme de lichiditate, alături de Caritas şi de administraţiile locale; la iniţiativele interesante ale băncilor de proximitate pentru împrumuturi acordate studenţilor, mă gândesc la comerţul echitabil şi solidar, etc... Cred că principiul fundamental este acesta: astăzi, sunt cetăţenii cei care trebuie să înceapă să dea un semnal diferit, gândindu-se în conştiinţă la urmările acţiunilor lor. Nu se poate cumpăra un produs ţinând cont numai de preţ şi de calitate, dar trebuie avut în vedere şi răsfrângerile pe care produsul respectiv le are asupra durabilităţii sociale şi a mediului".

Aici, serviciul audio: