Distribuţia echitabilă a bunurilor materiale solicitată de Papa la rugăciunea Îngerul Domnului, duminică la Castel Gandolfo. Capitalismul model economic valid, dar nu singurul posibil (text)

(RV - 23 septembrie 2007) Numeroşi credincioşi, localnici castelani dar şi pelerini din diferite părţi ale lumii au participat duminică la rugăciunea „Îngerul Domnului” recitată la ora 12 împreună cu Papa în curtea interioară a reşedinţei pontificale din Castel Gandolfo. Benedict al XVI-lea a revenit în acest scop de la Velletri, unde în cursul dimineţii efectuase o scurtă vizită pastorală acestei dieceze suburbicare, al cărei cardinal episcop titular a fost timp de mai mulţi ani.
 
Iată alocuţiunea Papei în traducerea noastră de lucru:

Dragi fraţi şi surori!
Dimineaţa aceasta am făcut o vizită diecezei de Velletri căreia i-am fost cardinal titular timp de mai mulţi ani. A fost o întâlnire familiară ce mi-a permis să retrăiesc momente din trecut bogate în experienţe spirituali e pastorali. În cursul solemnei Celebrări euharistice, comentând textele liturgice, am avut prilejul să mă opresc şi să reflectez asupra folosirii corecte a bunurilor materiale, o temă pe care în aceste duminici evanghelistul Luca, a propus-o atenţiei noastre în diferite moduri. Povestind parabola unui administrator necinstit dar foarte abil, Cristos învaţă ucenicilor săi care este modul cel mai bun de a utiliza banii şi bogăţiile materiale, şi anume, a le împarte cu cei săraci câştigându-şi astfel prietenia lor în vederea Împărăţiei cerurilor. „Faceţi-vă prieteni cu ajutorul bogăţiilor necinstite - spune Isus - pentru ca atunci când nu le veţi mai avea aceşti prieteni să vă primească în lăcaşurile veşnice” (Lc 16,9). Banul nu e „necinstit” în sine, dar mai mult decât orice alt lucru poate închide omul într-un orb egoism. Este vorba deci de a face un fel de „convertire” a bunurilor economice: în loc de a le folosi doar pentru interesul propriu, trebuie, e necesar a se gândi şi la nevoile celor săraci, imitându-l pe Cristos însuşi, care - scrie Sfântul Paul - „deşi era bogat, s-a făcut sărac, pentru ca prin sărăcia lui noi să ne îmbogăţim” (2Cor 8,9). Pare un paradox: Cristos nu ne-a îmbogăţit cu bogăţia sa, dar cu sărăcia sa, adică prin iubirea sa care l-a făcut să se dăruiască total pentru noi.

Aici ar putea să se deschidă un vast şi complex câmp de reflecţie asupra temei bogăţiei şi a sărăciei, chiar pe scară mondială, în care se confruntă două logici economice: logica profitului şi cea a distribuţiei echitabile a bunurilor, care nu sunt în contradicţie un cu alta, cu condiţia ca raportul dintre ele să fie bine reglementat. Doctrina socială catolică a susţinut întotdeauna că distribuţia echitabilă a bunurilor este prioritară. Profitul este în mod natural legitim şi, în măsură justă, necesar dezvoltării economice. Ioan Paul al II-lea scria astfel în Enciclica Centesimus annus: „Economia modernă de întreprindere comportă aspecte pozitive, a căror rădăcină este libertatea persoanei, care se exprimă în domeniul economic ca în atâtea alte domenii” (n.32). Totuşi, adăuga el, capitalismul nu trebuie considerat ca unicul model valid de organizare economică (cfr ibid. 35).
Situaţia urgentă a foamei şi cea a ecologiei denunţă cu o evidenţă crescândă că logica profitului, dacă e predominantă, măreşte disproporţia dintre bogaţi şi săraci şi o exploatare dezastruoasă a planetei. În schimb, când predomină logica împărţirii cu alţii şi a solidarităţii, este posibil a corecta ruta şi a o orienta spre o dezvoltare echitabilă şi durabilă.

Maria Preasfântă care în cântarea Magnificat - Sufletul meu îl preamăreşte pe Domnul” proclamă: „Domnul a umplut cu bunuri pe cei flămânzi iar pe cei bogaţi i-a trimis cu mâinile goale” (Lc 1,53), să ajute creştinii să folosească cu chibzuinţă evanghelică, şi anume cu generoasă solidaritate, bunurile pământeşti, şi să inspire guvernanţilor şi economiştilor strategii clarvăzătoare care să favorizeze progresul autentic al tuturor persoanelor.

După recitarea antifonul marian „Angelus Domini - Îngerul Domnului” papa Benedict al XVI a adăugat saluturi în limbile franceză, engleză, germană, spaniolă, croată, polonă şi italiană, dar mai întâi a menţionat desfăşurarea primei reuniuni de studiu a operatorilor pastorali provenind din lumea ţiganilor. De asemenea s-a referit la iniţiativa împotriva analfabetismului organizată duminică în Italia de Societatea „Sfântul Vincenţiu de Paul”.

Iată cuvintele Papei:

„Se ţine în aceste zile la Roma prima Întâlnire Mondială de preoţi, diaconi, călugări şi călugăriţe ţigani (circa 100 de persoane), organizată de Consiliul Pontifical al Pastoralei pentru Migranţi şi Itineranţi. Participanţilor, care urmăresc recitarea rugăciunii Angelus din Piaţa San Pietro, le adresez salutul meu cordial. Dragi fraţi şi surori, tema reuniunii voastre: ’Cu Cristos în serviciul poporului ţigan’, să devină din ce în ce mai mult o realitate în viaţa fiecăruia dintre voi. Pentru aceasta mă rog şi vă încredinţez ocrotirii Fecioarei Maria”.

„Doresc apoi să amintesc că astăzi în Italia Societatea Sfântul Vincenţiu de Paul întreprinde o campanie împotriva analfabetismului, gravă plagă socială care interesează încă multe persoane în diferite regiuni ale lumii. Urez acestei iniţiative mult succes şi folosesc ocazia pentru a adresa un cordial salut copiilor şi adolescenţilor care au început de puţin timp noul an şcolar, precum, bineînţeles, şi învăţătorilor lor. Tuturor, sucesc la şcoală!”


În salutul adresat pelerinilor polonezi Papa a amintit că Isus în Evanghelia acestei duminici ne învaţă cum să folosim bine bogăţiile materiale. Spune că ele ar trebui să servească pentru a ne face prieteni. Aproape sau departe sunt atâţia care pot deveni prieteni ai noştri dacă reuşim cu solicitudine să-i ajutăm în nevoie lor. Să nu lipsească niciodată „fantezia” în faptele de milostenie. A fost urarea lui Benedict al XVI-lea.