Distribuţia echitabilă a bunurilor materiale solicitată de Papa la rugăciunea Îngerul
Domnului, duminică la Castel Gandolfo. Capitalismul model economic valid, dar nu singurul
posibil (text)
(RV - 23 septembrie 2007) Numeroşi credincioşi, localnici castelani dar şi pelerini
din diferite părţi ale lumii au participat duminică la rugăciunea „Îngerul
Domnului” recitată la ora 12 împreună cu Papa în curtea interioară
a reşedinţei pontificale din Castel Gandolfo. Benedict al XVI-lea a revenit
în acest scop de la Velletri, unde în cursul dimineţii efectuase o scurtă vizită pastorală
acestei dieceze suburbicare, al cărei cardinal episcop titular a fost timp
de mai mulţi ani. Iată alocuţiunea Papei în traducerea noastră
de lucru:
Dragi fraţi şi surori! Dimineaţa aceasta am făcut o vizită
diecezei de Velletri căreia i-am fost cardinal titular timp de mai mulţi ani. A fost
o întâlnire familiară ce mi-a permis să retrăiesc momente din trecut bogate în experienţe
spirituali e pastorali. În cursul solemnei Celebrări euharistice, comentând textele
liturgice, am avut prilejul să mă opresc şi să reflectez asupra folosirii corecte
a bunurilor materiale, o temă pe care în aceste duminici evanghelistul Luca, a propus-o
atenţiei noastre în diferite moduri. Povestind parabola unui administrator necinstit
dar foarte abil, Cristos învaţă ucenicilor săi care este modul cel mai bun de a utiliza
banii şi bogăţiile materiale, şi anume, a le împarte cu cei săraci câştigându-şi astfel
prietenia lor în vederea Împărăţiei cerurilor. „Faceţi-vă prieteni cu ajutorul bogăţiilor
necinstite - spune Isus - pentru ca atunci când nu le veţi mai avea aceşti prieteni
să vă primească în lăcaşurile veşnice” (Lc 16,9). Banul nu e „necinstit” în
sine, dar mai mult decât orice alt lucru poate închide omul într-un orb egoism. Este
vorba deci de a face un fel de „convertire” a bunurilor economice: în loc de a le
folosi doar pentru interesul propriu, trebuie, e necesar a se gândi şi la nevoile
celor săraci, imitându-l pe Cristos însuşi, care - scrie Sfântul Paul - „deşi era
bogat, s-a făcut sărac, pentru ca prin sărăcia lui noi să ne îmbogăţim” (2Cor
8,9). Pare un paradox: Cristos nu ne-a îmbogăţit cu bogăţia sa, dar cu sărăcia sa,
adică prin iubirea sa care l-a făcut să se dăruiască total pentru noi.
Aici
ar putea să se deschidă un vast şi complex câmp de reflecţie asupra temei bogăţiei
şi a sărăciei, chiar pe scară mondială, în care se confruntă două logici economice:
logica profitului şi cea a distribuţiei echitabile a bunurilor, care nu sunt în contradicţie
un cu alta, cu condiţia ca raportul dintre ele să fie bine reglementat. Doctrina socială
catolică a susţinut întotdeauna că distribuţia echitabilă a bunurilor este prioritară.
Profitul este în mod natural legitim şi, în măsură justă, necesar dezvoltării economice.
Ioan Paul al II-lea scria astfel în Enciclica Centesimus annus: „Economia
modernă de întreprindere comportă aspecte pozitive, a căror rădăcină este libertatea
persoanei, care se exprimă în domeniul economic ca în atâtea alte domenii” (n.32).
Totuşi, adăuga el, capitalismul nu trebuie considerat ca unicul model valid de organizare
economică (cfr ibid. 35). Situaţia urgentă a foamei şi cea a ecologiei denunţă
cu o evidenţă crescândă că logica profitului, dacă e predominantă, măreşte disproporţia
dintre bogaţi şi săraci şi o exploatare dezastruoasă a planetei. În schimb, când predomină
logica împărţirii cu alţii şi a solidarităţii, este posibil a corecta ruta şi a o
orienta spre o dezvoltare echitabilă şi durabilă.
Maria Preasfântă care în
cântarea Magnificat - Sufletul meu îl preamăreşte pe Domnul” proclamă: „Domnul a umplut
cu bunuri pe cei flămânzi iar pe cei bogaţi i-a trimis cu mâinile goale” (Lc
1,53), să ajute creştinii să folosească cu chibzuinţă evanghelică, şi anume cu generoasă
solidaritate, bunurile pământeşti, şi să inspire guvernanţilor şi economiştilor strategii
clarvăzătoare care să favorizeze progresul autentic al tuturor persoanelor.
După
recitarea antifonul marian „Angelus Domini - Îngerul Domnului” papa
Benedict al XVI a adăugat saluturi în limbile franceză, engleză, germană, spaniolă,
croată, polonă şi italiană, dar mai întâi a menţionat desfăşurarea primei
reuniuni de studiu a operatorilor pastorali provenind din lumea ţiganilor. De asemenea
s-a referit la iniţiativa împotriva analfabetismului organizată duminică
în Italia de Societatea „Sfântul Vincenţiu de Paul”.
Iată
cuvintele Papei:
„Se ţine în aceste zile la Roma prima Întâlnire Mondială
de preoţi, diaconi, călugări şi călugăriţe ţigani (circa 100 de persoane), organizată
de Consiliul Pontifical al Pastoralei pentru Migranţi şi Itineranţi. Participanţilor,
care urmăresc recitarea rugăciunii Angelus din Piaţa San Pietro, le adresez salutul
meu cordial. Dragi fraţi şi surori, tema reuniunii voastre: ’Cu Cristos în serviciul
poporului ţigan’, să devină din ce în ce mai mult o realitate în viaţa fiecăruia dintre
voi. Pentru aceasta mă rog şi vă încredinţez ocrotirii Fecioarei Maria”.
„Doresc
apoi să amintesc că astăzi în Italia Societatea Sfântul Vincenţiu de Paul întreprinde
o campanie împotriva analfabetismului, gravă plagă socială care interesează încă multe
persoane în diferite regiuni ale lumii. Urez acestei iniţiative mult succes şi folosesc
ocazia pentru a adresa un cordial salut copiilor şi adolescenţilor care au început
de puţin timp noul an şcolar, precum, bineînţeles, şi învăţătorilor lor. Tuturor,
sucesc la şcoală!”
În salutul adresat pelerinilor polonezi Papa a amintit
că Isus în Evanghelia acestei duminici ne învaţă cum să folosim bine bogăţiile materiale.
Spune că ele ar trebui să servească pentru a ne face prieteni. Aproape sau departe
sunt atâţia care pot deveni prieteni ai noştri dacă reuşim cu solicitudine să-i ajutăm
în nevoie lor. Să nu lipsească niciodată „fantezia” în faptele de milostenie. A fost
urarea lui Benedict al XVI-lea.