Papa a numit un nou arhiepiscop la Moscova: pr. Paolo Pezzi
RV 21 sep 2007. Sfântul Părinte a numit arhiepiscop şi mitropolit de
Minsk-Mohilev, în Belarus, pe mons. Tadeusz Kondrusiewicz, transferându-l de la arhidieceza
moscovită a "Sfintei Maici a lui Dumnezeu", din capitala Federaţiei Ruse. La conducerea
arhidiecezei "Sfintei Maici a lui Dumnezeu" la Moscova, Benedict al XVI-lea a numit
pe preotul Paolo Pezzi, din Fraternitatea Sfântului Carol Boromeu, pînă acum rector
al Seminarului Major "Sf. Fecioara Maria Regina Apostolilor" din Sankt Petersburg.
Pr. Paolo Pezzi s-a născut în 1960 în localitatea italiană Russi şi a fost sfinţit
preot în 1990, îndeplinind, printre altele, misiunea de vicar general al Fraternităţii
Sacerdotale a Misionarilor Sfântului Carol Boromeu între 1998-2005, fiind şi responsabil
al Mişcării Comuniune şi Eliberare în Rusia, din 1998 pînă în prezent. Noul arhiepiscop
la Moscova are doctoratul în teologie pastorală pe tema "Catolicii în Siberia: origini,
persecuţii, prezentul". Pe lângă limba maternă, pr. Pezzi vorbeşte fluent rusa, engleza,
spaniola şi franceza. Consacrarea sa episcopală va fi prezidată de arhiep. Tadeusz
Kondrusiewicz.
După 16 ani, aşadar, arhiepiscopul Tadeusz Kondrusiewicz lasă
arhidieceza de Moscova, la a cărei conducere a fost chemat de Ioan Paul al II-lea
în 1991, după căderea comunismului şi destrămarea Uniunii Sovietice. Munca sa pastorală
intensă a dus la reconstruirea tuturor structurilor ecleziastice ale Bisericii catolice
ruse. Solicitat de redacţia centrală, arhiep. Kondrusiewicz împărtăşeşte, din Moscova,
spiritul cu care a primit noua misiune de arhiepiscop de Minsk, în Belarus:
Ins
– "Sunt dintotdeauna în slujirea Bisericii, sunt asemeni unui soldat: când superiorul
meu îmi spune să merg într-un loc sau altul, eu sunt mereu la dispoziţie. Forţa noastră
este ascultarea: aşadar, merg la Minsk cu mare bucurie, ascultând de Sfântul Părinte
şi în spirit de mare răspundere. Las Moscova, pentru că aceasta este voinţa lui Dumnezeu:
voinţa Sfântului Părinte, pentru mine, este voinţa lui Dumnezeu şi trebui să muncesc
acolo unde El îmi spune să o fac".
Ce anume lăsaţi Bisericii catolice
ruse, după 16 ani de păstorire? Ins – "Las aici o mare parte a inimii mele,
pentru că aici am început de la zero. A trebuit să reconstruiesc structurile, să institui
toate comisiile, să redobândim catedrala, curia, institutul teologic, apoi, seminarul...
Am dat tiparului – numai în arhidieceza mea – mai mult de 600 de cărţi în limba rusă.
Am promovat contactele cu autorităţile civile şi cu Biserica ortodoxă, cu celelalte
Biserici şi comunităţi creştine precum şi cu religiile necreştine. Acum, las toate
acestea, într-o condiţie de dinamism în raporturile noastre. Cred că succesorul meu
va continua munca mea pentru mântuirea poporului lui Dumnezeu, pentru stabilirea de
bune raporturi cu autorităţile civile, cu societatea rusă, cu Biserica ortodoxă rusă"
(...) "Sunt şi numeroşi preoţi: am început cu puţini preoţi, doi sau trei, iar astăzi
sunt mai mult de 130. Este în creştere numărul tinerilor, al copiilor, cateheza este
bine dezvoltată, la fel şi iniţiativele de caritate... Pe scurt, bazele au fost deja
puse, succesorul va trebui să continue această muncă".
Cu ce spirit mergeţi
acum în Belarus? Ins – "Cu spirit de speranţă, pentru că Belarusul îmi este
cunoscut: am muncit acolo, acolo m-am născut, aşadar, pot spune că mă întorc în patrie.
Cunosc mulţi preoţi, toţi episcopii... Mă întorc în spirit de speranţă ca să continui
munca depusă de cardinalul Swiatek împreună cu ceilalţi episcopi, să continui dezvoltarea
Bisericii, să stabilesc raporturi bune cu Biserica ortodoxă, mai ales, cu societatea.
Şi pentru ca să pot face toate acestea, am nevoie de rugăciunea tuturor".