Viaţa şi familia, dialogul interreligios şi liturgia creştină, în centrul discursului
adresat joi de Benedict al XVI-lea primind la Castel Gandolfo episcopii din Benin
la încheierea vizitei lor "ad limina apostolorum"
RV 20 sep 2007. Rolul Bisericii din Benin în apărarea valorilor fundamentale
ale societăţii şi menţinerea unităţii şi a concordiei naţionale, au fost în centrul
discursului adresat de Benedict al XVI-lea episcopilor din Benin, primiţi joi în audienţă
la Castel Gandolfo la încheierea vizitei lor "ad limina apostolorum". Valoarea
familiei şi respectarea vieţii, au fost apărate fără ezitare de episcopii Ţării africane,
prin intervenţii publice şi în diverse circumstanţe, aducând un serviciu de neînlocuit
pentru societate. Benedict al XVI-lea a elogiat episcopatul din Benin, care întâlneşte
numeroase obstacole în formarea de autentice familii creştine, capabile să trăiască
în fidelitate faţă de angajamentele asumate. Aceste dificultăţi, a observat Sfântul
Părinte, sunt adesea legate de cultura şi tradiţiile ancestrale, iar pentru depăşirea
lor se cere nu numai o serioasă pregătire în vederea căsătoriei, dar şi o însoţire
permanentă a familiei, în particular în momentele de încercare: Ins – "O dovadă
de mare curaj evanghelic, a afirmat Benedict al XVI-lea, episcopii din Benin au dat-o
şi în călăuzirea poporului lui Dumnezeu, printre nenumăratele greutăţi ale Ţării africane,
îndeosebi în domeniul dreptăţii şi a drepturilor omului, contribuind astfel la păstrarea
unităţii şi a concordiei naţionale". Ins – "Pe de altă parte, rapoartele voastre
cincinale arată că influenţa tradiţiilor rămâne încă foarte puternică în viaţa socială".
Papa i-a invitat pe episcopi să întreprindă o lucrare de discernământ în domeniul
tradiţiilor pentru a deosebi binele adevărat, care permite creşterea în credinţă şi
în cunoaşterea autentică a lui Dumnezeu, şi de a respinge ceea ce este în contradicţie
cu Evanghelia". Dacă aspectele mai bune trebuie încurajate, a adăugat Pontiful, este
necesar să fie îndepărtate acele manifestări ale lor care servesc la a dăuna, la a
păstra teama şi la a-l exclude pe aproapele. Şi aceasta, pentru că credinţă creştină
trebuie să reverse în inimi libertatea interioară şi responsabilitatea pe care ne-a
dăruit-o Cristos în faţa evenimentelor vieţii. Papa a avut cuvinte de laudă pentru
institutele de viaţă consacrată care aduc o contribuţie generoasă la misiune şi a
atenţionat pentru ca slujirea celor din urmă ai societăţii să nu lase niciodată deoparte
pe Dumnezeu şi Cristos, care este just să fie vestiţi pretutindeni, fără însă a impune
în vreun fel credinţa Bisericii. Apoi, o rechemare în privinţa liturgiei: este
important, a notat Sf. Părinte, ca credincioşii să participe în mod plenar, activ
şi rodnic, drept care este just să fie permise anumite ajustări apropriate diverselor
contexte culturale, respectând în acelaşi timp normele stabilite de Biserică. Cu toate
acestea, a adăugat, printr-o formare liturgică solidă a seminariştilor şi a preoţilor,
trebuie să se evite introducerea unor elemente incompatibile cu credinţa creştină
sau acţiuni care sunt motiv de confuzie. În fine, o recomandare pentru dialogul
interreligios, între creştini şi musulmani, inspirat deja de înţelegere reciprocă,
pentru ca să se aprofundeze cunoaşterea valorilor religioase comune iar diferenţele
să fie obiectul unui respect bazat pe reciprocitate.