Din Sibiu, impresii ale participanţilor şi corespondenţe la zi
(RV 5 septembrie 2007) „Speranţa vie” ca drumul ecumenic să înainteze se află în
centrul mesajului pe care Papa l-a trimis celei de-a Treia Adunări Ecumenice Europene
care s-a deschis marţi seară la Sibiu, eveniment inedit într-o ţară majoritar ortodoxă.
Mesajul a fost prezentat în plenul adunării miercuri dimineaţă de către arhiepiscopul
Jean-Claude Périsset, nunţiu apostolic în România şi Republica Moldova. În particular,
mesajul a fost adresat cardinalului Péter Erdö, preşedinte al Consiliului Conferinţelor
Episcopale Europene şi pastorului Jean-Arnold de Clermont, preşedinte al Conferinţei
Bisericilor Europene.
Aşadar, după cum relata agenţia de presă Medifax, „sunetul
de toacă a deschis oficial marţi seară cea de-a Treia Adunare Ecumenică Europeană
la care participă 2500 de înalţi prelaţi din întreaga Europă dintre care, 29,6% sunt
protestanţi, 11,8 la sută sunt ortodocşi, 1,8% % anglicani, 51,1% catolic şi 5% organizaţii
ecumenice… Participanţilor li s-a urat bun venit în şase limbi: română, engleză, franceză,
germană, rusă şi maghiară. Primarul Sibiului Klaus Johannis le-a urat şi el bun venit
musafirilor în trei limbi”.
Miercuri dimineaţă, la Sibiu, în cortul amenajat
în Piaţa Mare circa 2000 de delegaţi ai diferitelor Biserici şi comunităţi creştine
din Europa s-au regăsit pentru prima reuniune plenară a actualei adunări ecumenice
continentale. O dimineaţă dedicată rugăciunii în comun, mesajului de bun venit al
preşedintelui român Traian Băsescu şi saluturilor diferiţilor reprezentanţi ai lumii
catolice, protestante şi ortodoxe. Din Sibiu, trimisul nostru internaţional, Fabio
Colagrande relatează.
Ins - „Un călduros bun venit la Sibiu, ’oraş de cultură
şi spiritualitate creştină’, a fost adresat miercuri dimineaţă tuturor delegaţilor
de mitropolitul Daniel, actualul locţiitor al patriarhului României. Reafirmând angajarea
de decenii a Bisericii ortodoxe în dialogul ecumenic, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei
a amintit cu bucurie vizita în România a lui Ioan Paul al II-lea în 1999 şi cea de
trei ani mai târziu în Vatican a patriarhului Teoctist, decedat la 30 august. ’Teoctist’
- a sublinat patriarhul ecumenic Bartolomeu I în meditaţia sa de dechidere - ne priveşte
de sus şi binecuvântează această adunare. ’Suntem aici la Sibiu pentru a aminti lumina
mesajului evanghelic care a pus temeliile civilizaţiei europene’, a continuat patriarhul
Bartolomeu. ’Aceastaă nu înseamnă - a adăugat - că nu există spaţiu pe continent pentru
celelalte religii şi culturi’. Intrând în miezul materiei ecumenice patriarhul de
Constantinopol a repetat ’convingerea de neclintit a lumii ortodoxe că trebuie să
facă tot ceea ce e posibil pentru a restaura comuniunea sacră între biserici’, specificând
că una din piedicile principale în calea mişăcrii ecumenice este modul diferit în
care diferitele biserici consideră scopurile sale. A reluat tema cardinalul Walter
Kasper, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor,
care în intervenţia sa a revenit asupra criticilor care - mai ales din partea lumii
protestante - au fost aduse recentului document al Congregaţiei pentru Învăţătura
Credinţei. ’Nu ajută la nimic a ascunde rănile. Un ecumenism de faţadă, prin forme
de răsfăţare, nu serveşte la a face progrese; numai dialogul în adevăr şi claritate
poate să ne susţină în a păşi înainte’, a afirmat cardinalul Kasper, reamintind în
acelaşi timp că ’ecumenismul nu are alternativă responsabilă’, având în vedere faptul
că ’dezbinările din noi şi istoria sunt o dovadă acestui fapt, sunt coresponsabile
ale secularizării acestui continent’. Şi ca ’drumul ecumenic să nu fie făcut din triumfalisme
dar să aibă ’duritatea crucii’, a ţinut să amintească preşedintele CCEE, cardinalul
Péter Erdö, care a subliniat totuşi noile sfidări care îi aşteaptă pe creştinii
europeni. Să-l ascultăm:
Ins - „Europa are nevoie de Cristos iar noi suntem
toţi ţinuţi să dăm mărturie despre iubirea sa şi despre adevărul său; sunt apoi atâtea
puncte în care creştinii pot da o mărturie comună. Tocmai acest lucru justifică necesitatea
şi importanţa acestei întâlniri”.