Liderii europeni şi Ţara Sfântă: pr. P. Pizzaballa, custodele franciscan al Locurilor
Sfinte
RV 21 aug 2007. A trei zi de lucrări, marţi, la a 28-a ediţie a Mitingului
pentru Prietenia între Popoare, promovat la Rimini (Italia) de mişcarea Comuniune
şi Eliberare. Continuă seria de intervenţii şi dezbateri, toate centrate pe tema "Adevărul
este destinul pentru care am fost creaţi". Nu putea lipsi din atenţia participanţilor
situaţia din Orientul Apropiat, unde se verifică o înrăutăţire a condiţiilor de trai,
în special în Fâşia Gaza, cu o criză umanitară în sensul adevărat al cuvântului. Mai
mulţi observatori au denunţat faptul că în Teritoriile Palestiniene şi în Ţara Sfântă,
lipsesc pentru moment politici adecvate de sprijin şi reconstrucţie din partea Comunităţii
Internaţionale şi în special din partea guvernelor europene. Trimisul special Radio
Vatican la mitingul de la Rimini, Luca Collodi a stat de vorbă cu părintele italian
Pierbattista Pizzaballa, de la Custodia Franciscană a Ţării Sfinte: Ins – "Situaţia
este dezarmantă! Europa este unica realitate, politică şi culturală mai ales, care
dispune de toate instrumentele pentru înţelegerea Orientului Mijlociu. Raportul dintre
Orientul Mijlociu şi Europa este antic, plurisecular, drept care Europa, mai mult
decât toate celelalte realităţi din lume este în măsură să înţeleagă această situaţie
şi să contribuie la găsirea unor soluţii. Din nefericire, aceasta nu se întâmplă.
Mai întâi, pentru că Europa este foarte divizată, cu atâtea politici diverse. Dar
apoi, pentru că – nu ştiu – dar parcă există o anumită teamă de a intra în acest amestec
politico-religios din care se teme că nu va mai ieşi. Există, apoi, şi un alt element,
un fel de abţinere din partea liderilor politici, mai ales a celor europeni, de la
tot ceea ce poate avea un element religios sau o valenţă religioasă. Cine vine în
Ţara Sfântă şi vine la Ierusalim, nu poate să nu întâlnească realitateta religioasă,
Ierusalimul este credinţă, este religie, or, în numele unei anumite laicităţi, ei
aleg să rămână departe de toate acestea". Care este situaţia actuală a creştinilor
în Ţara Sfântă? Ins – "Este greu pentru toţi locuitorii, nu numai pentru creştini,
dar pentru creştini în mod deosebit pentru că ei sunt o minoritate redusă, un număr
tot mai restrâns, mai ales în zonele 'clasice' – Ierusalim, Betleem – unde prezenţa
creştinilor a ajuns de acum simbolică. Aceasta este o preocupare arzătoare pentru
noi toţi". Aşadar, prezenţa creştină este în pericol chiar acolo unde s-a născut
credinţa creştină? Ins – "Într-adevăr, este în pericol pentru că, din nefericire,
din cauza condiţiilor politice, a incertitudinii politice, situaţia economică de aici
este foarte grea iar lipsa unor perspective clare pentru viitor induce în mulţi ispita
de a pleca în altă parte. Repet, nu numai pentru creştini, dar cum creştinii au ajuns
aici într-un număr foarte restrâns, consecinţa este că cea mai mare parte a creştinilor
palestinieni este în mai mult în străinătate decât în Palestina". Dar în utlimul
timp s-au reluat pelerinajele în Ţara Sfântă... Ins – "E adevărat! Anul trecut
a fost un an teribil din cauza războiului israelo-libanez. Acum, putem spune că am
ieşit din criză şi toate Locurile Sfinte, străzile, sunt pline de pelerini... Dacă
există o problemă, este aceea a structurilor, care nu sunt pe măsura numărului ridicat
de pelerini, dar fireşte, acestea sunt probleme binecuvântate!"