Biserica şi Cristos sunt inseparabili, în ciuda păcatelor oamenilor: catehezele papei Benedict despre Sfinţii Părinţi

RV 21 aug 2007. Miercuri, 22 august, Benedict al XVI-lea va ţine audienţa generală în aula Paul al VI-lea. Este o întâlnire tradiţională, cea din fiecare miercuri, când se reînnoieşte iubirea filială a credincioşilor pentru Succesorul lui Petru. Şi miercuri, la ora 10, mii de pelerini şi-au anunţat participarea la cateheza Sfântului Părinte, care de la reşedinţa estivă de la Castel Gandolfo va sosi cu elicopterul la Roma pentru a 104-a audienţă generală de la începutul pontificatului său.
Pînă acum, Benedict al XVI-lea a încheiat deja două serii de cateheze şi în prezent prezintă a treia serie, dedicată Sfinţilor Părinţi ai Bisericii. Prin catehezele sale de miercuri, Episcopul Romei arată frumuseţea Bisericii şi a trăirii creştine, oferind credincioşilor o reflecţie organică despre bazele credinţei. La începutul pontificatului său, papa Benedict şi-a exprimat intenţia de a relua şi completa catehezele predecesorului său, centrate asupra rugăciunii psalmilor şi a cântărilor spirituale care alcătuiesc rugăciunea de seară a Bisericii, cunoscută şi sub numele de vespere. La 4 mai 2005, Papa anunţa că avea să folosească textele predispuse deja de Ioan Paul al II-lea, un semn vizibil al legăturii dintre cei doi pontifi ai Romei. La audienţa generală succesivă, Papa s-a oprit asupra unei cântări care, preluată din cartea Apocalipsului, arată biruinţa lui Dumnezeu asupra răului şi reflecţia sa pare să fi anticipat omilia din acest an de la solemnitatea Ridicării cu trupul şi sufletul la cer a Preacuratei Fecioare Maria:
Ins – "Istoria nu este în mâna unor puteri obscure, a întâmplării sau a simplelor alegeri umane. Asupra dezlănţuirii energiilor malefice, asupra erupţiei vehemente a Satanei, asupra izbucnirii a multor flageluri şi rele, se înalţă Domnul, arbitrul suprem al vicisitudinii istorice. El o conduce înţelept spre zorile unor ceruri noi şi ale pământului nou, cântate în partea finală a cărţii sub imaginea noului Ierusalim".
Al doilea ciclu de cateheze a început la 15 martie anul acesta. Papa a explicat că în această serie, vrea să raportului mistic dintre Cristos şi Biserică, pornind de la experienţa apostolilor, în lumina îndatoririi ce le-a fost încredinţată. "Biserica – se exprima cu acea ocazie – a fost constituită pe temelia apostolilor ca şi comunitate de credinţă, speranţă şi iubire". Apoi, adăuga: "Prin apostoli, urcăm la Cristos însuşi".
Ins – "Cei doisprezece apostoli sunt astfel semnul cel mai evident al voinţei lui Cristos cu privire la existenţa şi misiunea Bisericii sale, garanţia că între Cristos şi Biserică nu există nicio contrapunere: sunt inseparabili, în ciuda păcatelor oamenilor care alcătuiesc Biserica. Este, de altfel, cu totul inconciliabil cu intenţia lui Cristos sloganul la modă de acum câţiva ani 'Isus da, Biserica nu'. Acest Isus ales în mod individualist este un Isus al fanteziei. Nu putem să-l avem pe Isus fără realitatea pe care El a creat-o şi în care se comunică".
Între Cristos şi Biserică, sublinia Sfântul Părinte, există o "continuitate profundă, indisolubilă şi tainică". Isus este, de aceea, contemporan nouă, este întotdeauna contemporan Bisericii construită pe temelia apostolilor, este viu în succesiunea apostolilor".
A treia serie de cateheze prezentată de Benedict al XVI-lea în ultimele luni are în centrul reflecţiei pe Părinţii Apostolici, adică prima şi a doua generaţie a Bisericii imediat după apostoli. Acest mod ne ajută să vedem cum începe drumul Bisericii în istorie, evidenţia episcopul Romei care la prima audienţă a acestei serii, vorbea despre Sfântul Clement I, al treile succesor al lui Petru. Idealul său de Biserică este Trupul lui Cristos în care toţi, uniţi fără nicio separare, sunt mădulare unii altora:
Ins – "Deosebirea categorică între 'laic' şi 'ierarhie' nu înseamnă nicidecum o contrapunere, ci numai această conexiune organică a unui corp, a unui organism, cu diversele sale funcţii. Biserica, de fapt, nu este un loc de confuzie şi de anarhie, unde oricine poate face oricând voieşte. Fiecare, în acest organism, cu o structură articulată, îşi exercită slujirea sa după vocaţia primită".
Aici, serviciul audio cu vocea Sfântului Părinte: