Nu există adevărat umanism fără Dumnezeu: a spus Benedict al XVI-lea la audienţa generală în cateheza dedicată Sfântului Grigorie din Nazianz

(RV - 8 august 2007) „Fără Dumnezeu omul îşi pierde măreţia, fără Dumnezeu nu există adevărat umanism”: este ceea ce ne face să înţelegem Sfântul Grigorie de Nazianz, a spus miercuri dimineaţă Benedict al XVI-lea la audienţa generală desfăşurată în aula Paul al VI-lea. Papa, sosit în Vatican cu elicopterul de la Castel Gandolfo, a centrat cateheza sa pe figura unui Părinte al Bisericii care a trăit în secolul IV, cunoscut ca „Teologul”, orator ilustru şi apărător al credinţei, care în scrierile şi predicile sale evidenţiază „primatul lui Dumnezeu”.

Un suflet rafinat şi sensibil, un om cult care şi-a orientat viaţa spre monahism, spre meditaţia filozofică şi spirituală: astfel Papa Benedict l-a definit pe Grigorie de Nazianz, autor al unor „Discursuri teologice”, predici şi texte poetice prin care şi astăzi vorbeşte oamenilor:
Ins - „Este un om care ne face să simţim primatul lui Dumnezeu şi de aceea ne vorbeşte şi nouă, lumii noastre de azi. Fără Dumnezeu omul îşi pierde măreţia, fără Dumnezeu nu există un umanism adevărat. Să ascultăm, de aceea, acest glas şi să căutăm şi noi faţa lui Dumnezeu”.

Papa a subliniat apoi importanţa atribuită de Sfântul Grigore de Nazianz teologiei:
Ins - „Pentru el nu era o reflecţie doar umană, cu atât mai puţin rod al unor speculaţii complicate, dar derivă ea dintr-o viaţă de rugăciune şi de sfinţenie, dintr-un dialog asiduu cu Dumnezeu. Şi tocmai astfel face să apară în raţiunea noastră realitatea lui Dumnezeu, misterul trinitar”.
Vajnic apărător al credinţei în Preasfânta Treime, Grigorie a combătut cu hotărâre erezia ariană care în secolul al IV-lea era preferată de împăraţi. Prefera singurătatea atât de mult încât, a explicat Sfântul Părinte, pentru el nimic nu era mai important decât „a face să tacă propriile simţuri, a ieşi din carnea lumii, a se reculege în sine, a nu se mai ocupa de lucrurile omeneşti, decât doar de cele strict necesare; a vorbi cu sine însăşi şi cu Dumnezeu , a duce o viaţă ce trece dincolo de lucrurile vizibile; a purta în suflet imagini divine mereu curate, fără amestec de forme pământeşti şi eronate”. Benedict al XVI-lea a descris şi opoziţie, rezistenţa cu care Grigorie de Nazianz a primit hirotonirea preoţească: ar fi lua din timpul consacrat reculegerii şi rugăciunii, iar Papa a adăugat că acest Părinte al Bisericii a asumat totuşi „slujirea pastorală în deplină ascultare, acceptând, cum adesea i s-a întâmplat în viaţă, să fie dus acolo unde nu voia să meargă”.

Benedict al XVI-lea a vorbit şi despre prietenia profundă care îl unea pe Grigorie cu contemporanul său Vasile şi a citit ceea ce Nazianzenul a scris despre această legătură
Ins - „Ne călăuzea aceeaşi preocupare de a şti, de a cunoaşte…Iar întrecerea dintre noi era aceasta: nu cine să fie primul, dar cine să-l lase pe altul să fie astfel. Se părea că aveam un singur suflet în două trupuri”.

Papa a vorbit şi despre împotrivirea lui Grigorie când a fost vorba de consacrarea sa episcopală. Şi amintind că pe când era episcop de Sasima şi apoi de Constantinopol a trebuit să înfrunte dificultăţi, împotriviri şi duşmănii. În această privinţă Papa a citat cuvintele Sfântului Grigore:
Ins - „L-am împărţit pe Cristos, noi care atât de mult îl iubeam pe Dumnezeu şi pe Cristos! Ne-am minţit unii pe alţii din pricina adevărului, am nutrit sentimente de ură din cauza Iubirii, ne-am despărţit unul de altul”.

În fine, Benedict al XVI-lea a invitat participanţii la audienţa generală să privească la figurile Sfinţilor Dominic de Guzman, comemorat de Biserică la 8 august, şi la cea a Sfintei Tereza Benedict al Crucii - Edith Stein - a cărei comemorare se face joi 9 august, ca modele care învaţă să ne punem mereu încrederea în Cristos.
Ascultaţi şi binecuvântarea apostolică invocată de Benedict al XVI-lea miercuri la audienţa generală, imediat după intonarea în cor a rugăciunii Tatăl nostru.
Ins - Binecuvântarea apostolică.
 
Aici serviciul audio: