Om de credinţă şi de dialog, mare figură a Bisericii Franţei: astfel Benedict al XVI-lea îl aminteşte pe cardinalul Lustiger, decedat duminica trecută la vârsta de 80 de ani. Scurte evocări ale cardinalilor Silvestrini şi Tauran

(RV - 6 august 2007) Biserica şi Franţa plâng moartea cardinalului Jean Marie Lustiger, arhiepiscop emerit de Paris, aflat timp de 24 de ani la conducerea pastorală a diecezei pariziene. Înaltul prelat a decedat duminică la Paris la vârsta de 80 de ani. În octombrie 2006, cardinalul Lustiger însuşi anunţase că este sub tratament din cauza unei „boli grave”. La 10 februarie anul acesta îl întâlnise pentru ultima dată pe Benedict al XVI-lea în timpul unei audienţe în Vatican, acordată unei delegaţiei a Academiei de Ştiinţe Politice şi Morale din Paris. Funeraliile cardinalului defunct se vor desfăşura vineri dimineaţă 10 august, în catedrala Notre Dame din Paris.
Ins - secvenţe muzicale Requiem de G.Verdi.

Un păstor pasionat de căutarea lui Dumnezeu şi angajat în vestirea Eavngheliei lumii de azi, o mare figură a Bisericii Franţei: astfel Benedict al XVI-lea trasează figura cardinalului Jean Marie Lustiger, decedat, cum s-a spus, duminică 5 august la vârsta de 80 de ani în capitala Franţei, după o boală îndelungată. O ştire primită de Papa cu „profundă emoţie”. Într-o telegramă adresată arhiepiscopului de Paris, André Vingt-Trois, Benedict al XVI-lea exprimă profunda mâhnire pentru moartea cardinalului şi subliniază contribuţia generoasă a acestui „om de credinţă şi de dialog” pentru promovarea de „relaţii mai fraterne între creştini şi evrei”. Intelectual clarvăzător, aminteşte Pontiful, cardinalul Lustiger „a ştiut să-şi pună darurile în serviciul credinţei pentru face prezentă Evanghelia în toate mediile de viaţă ale societăţii” şi nu omite să pună accentul pe grija pe care o acorda în special tinerilor. Şi mai departe, subliniază că în comunităţile în care a activat, „a contribuit la dezvoltarea angajării misionare a credincioşilor” lucrând „pentru a reînnoi formarea preoţilor şi a laicilor”. În octombrie 2006 cardinalul Lustiger însuşi a anunţat că urmează un tratament din cauza „unei boli grave”. La 10 februarie anul acesta îl întâlnise pentru ultima dată pe Benedict al XVI-lea în timpul unei audienţe în Vatican, acordată unei delegaţii a Academiei de Ştiinţe Politice şi Morale din Paris.

Ins - secvenţe muzicale, din Missa „Requiem” de Giuseppe Verdi, finalul ultimei invocaţii „Agnus Dei”.

Un mare păstor, martor curajos al credinţei, promotor al dialogului interreligios. Într.-un anumit sens, în viaţa cardinalului Lustiger se reflectă şi se sintetizează toate dramele şi speranţele secolului XX.
Născut la Paris, la 17 septembrie 1926, cardinalul Jean Marie Lustiger provenea dintr-o familie de comercianţi polonezi de religie ebraică. Întrucât evrei, amândoi părinţii au fost deportaţi în timpul ocupaţiei naziste, iar mama sa a murit în lagărul de exterminare de la Auschwitz. Micul Jean Marie, şi-a salvat viaţa pentru că a putut găsi refugiu într-o familie din Orléans, unde, în contact cu aceasta, s-a convertit la catolicism. Era în ziua de 25 august 1940 când a fost botezat la vârsta de 14 ani. A frecventat liceul „Montaigne” din Paris, apoi la Orléans, şi în continuare la Seminarul minor din Paris. Obţinută licenţa în Litere, s-a prezentat la Seminarul călugărilor carmeliţi din Paris cerând să poată deveni preot. Obţinută licenţa în Teologie la Institutul Catolic din Paris şi în Litere şi Filozofie la Sorbona, a fost hirotonit preot la 17 aprilie 1954 la vârsta de 28 de ani. La 10 noiembrie 1979, papa Ioan Paul al II-lea l-anumit episcop de Orléans, o dieceză despre care avea multe amintiri. Puţin după un an, era la 31 ianaurie 1981 , acelaşi Ioan Paul al II-lea l-a numit arhiepiscop de Paris, fiind creat cardinal în 1983. A fost arhiepiscop al Parisului timp de 24 de ani, adică până la 11 februarie 2005. Adversar deschis al rasismului şi antisemitismului, autor a numeroase lucrări religioase, cardinalul Lustiger a fost ales în 1995 membru al Academiei franceze.

Un om de credinţă, un om al dialogului, deci cum subliniază cardinalul Achille Silvestrini:
Ins - „Acest om este cu adevărat un mare martor al credinţei din secolul trecut, nu numai pentru că venea din tradiţia ebraică, care l-a purtat apoi la Cristos, dar mai ales pentru că în Franţa era o persoană de înaltă ţinută. Îl ascultau, îl respectau, îl admirau”.

Dar şi preşedintele francez, Nicoas Sarkozy, aflat în concediu în Statele Unite, şi-a exprimat „tristeţea” pentru dispariţia, a spus, a „unei figuri a vieţii spirituale, morale, intelectuale şi, evident, religioase” a Franţei.
Iată şi portretul trasat de un alt prelat francez, cardinalul Jean Louis Tauran:
Ins - Amintirea cardinalului Lustiger este mai ales cea a unui mare mărturisitor al credinţei. El a fost acela care a avut curajul să arate rodnicia creştinismului în societatea franceză şi cât de mult putea contribui la binele comun al societăţii. Ioan Paul al II-lea îl stima foarte mult. L-a consultat în multe ocazii, în special în timpul reuniunilor de la Assisi. Când venea la Roma se întâlneau frecvent. Papa Ioan Paul al II-lea îmi vorbea deseori despre conversaţiile cu el. Avea un mare respect pentru el. Îi admira curajul.”

La aceste mărturii despre fostul arhiepiscop de Paris, decedat duminica trecută, se poate adăuga una ce interesează direct ascultătorii programului nostru. Despre cardinalul Jean Marie Lustiger se poate spune că era un prieten al românilor. Din vizitele făcute în România, amintim doar prezenţa sa benefică în capitală, la catedrala Sfântul Iosif, în momentele de cumpănă pentru ţară şi biserică, în toiul evenimentelor tulburi de la sfârşitul anului 1989 şi începutul anului 1990.
Ins - secvenţe muzicale din muzica românească.
 
Aici serviciul nostru audio: