Adevărata libertate stă în ascultarea de Dumnezeu din iubire şi în slujirea fraţilor; apel îndurerat al Papei pentru punerea în libertate a celor sechestraţi; profundă durere pentru asasinarea în Columbia a 11 deputaţi: textul alocuţiunii "Angelus"

(RV - 1 iulie 2007) Numeroşi pelerini s-au reunit şi duminica aceasta, prima din luna iulie, pentru a se ruga cu Papa antifonul Îngerul Domnului şi a-i asculta cuvântul de învăţătură şi saluturile particulare. Apelul îndurerat şi rugăciunea Papei pentru asasinarea barbară în Columbia a 11 deputaţi regionali; apel presant pentru punerea în libertate a tuturor persoanelor sechestrate.

Aici alocuţiunea Papei în versiunea noastră de lucru:



Dragi fraţi şi surori, lecturile biblice ale Liturghiei acestei Duminici ne invită să medităm asupra unei teme fascinante, ce se poate rezuma astfel: libertate şi urmare a lui Cristos. Evanghelistul Luca povesteşte că Isus „când a sosit ceasul să fie luat din această lume, s-a hotărât să meargă la Ierusalim” (Lc 9,51). În expresia „hotărât” putem întrevedea libertatea lui Cristos. El, de fapt, ştie că la Ierusalim îl aşteaptă moartea pe cruce, dar în ascultarea faţă de voinţa Tatălui se oferă pe sine din iubire. În această ascultare a sa faţă de Tatăl Isus împlineşte propria libertate ca alegere conştientă motivată de iubire. Cine este liber mai mult de cât El care este Atotputernicul? El însă nu şi-a trăit libertatea ca arbitru sau ca autoritate. A trâit-o ca slujire. În felul acesta a „reumplut” cu conţinut libertatea, care altminteri ar rămâne „goală” posibilitate de a face sau de a nu face ceva. Ca şi viaţa omului, libertatea îşi trage sens din iubire. Cine de fapt este mai liber? Cine îşi rezervă toate posibilităţile din teamă de a le pierde, sau ci se cheltuieşte „hotărât” în slujire şi astfel se regăseşte plin de viaţă prin iubirea pe care a dăruit-o şi a primit-o?

Apostolul Paul, scriind creştinilor din Galiţia, în Turcia de azi, spune: „Voi fraţilor, aţi fost chemaţi la libertate, dar această libertate să nu fie cumva un pretext pentru a vă satisface egoismul, dimpotrivă, slujiţi-vă unii pe alţii prin iubire” (Gal 5,13). A trăi după trup înseamnă a urma pornirea egoistă a naturii umane. A trăi conform Duhului în schimb este a se lăsa călăuziţi în intenţii şi în fapte de iubirea lui Dumnezeu, pe care Cristos ne-a dat-o. Libertatea creştină este deci cu totul altceva decât ceva arbitrar; este urmare a lui Cristos în dăruirea de sine până la sacrificiul Crucii. Poate părea un paradox, dar culmea libetăţii sale Domnul a trăit-o pe cruce, ca punctul culminant al iubirii. Când pe Calvar îi strigau: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, coboară de pe cruce!”, el a demonstrat libertatea sa de Fiu tocmai rămânând pe acel instrument de supliciu pentru a împlini până la capăt voinţa îndurătoare a Tatălui. Această experienţă au împărtăşit-o atâţi alţi martori ai adevărului: bărbaţi şi femei care au dovedit că rămân liberi chiar şi într-o celulă de închisoare şi sub ameninţările torturii. „Adevărul vă va face liberi. Cine aparţine adevărului, nu va fi niciodată sclav al vreunei puteri, dar va şti întotdeauna să se facă liber servitor al fraţilor.

Să privim la Maria Preasfânta. Smerita slujitoare a Domnului, Fecioara este model de persoană spirituală, pe deplin liberă pentru că neprihănită, imună de păcat şi toată sfântă, dedicată slujirii lui Dumnezeu şi aproapelui. Cu grija sa maternă să ne ajute să-l urmăm pe Isus, pentru a cunoaşte adevărul şi a trăi libertatea în iubire”.

După recitarea antifonului marian „Angelus” papa Benedict a adresat saluturi particulare în diferite limbi. Mai întâi un îndurerat apel:

„Din Columbia soseşte trista ştire a asasinării barbare a unsprezece Deputaţi regionali ai Departamentului „Valle del Cauca”, care mai bine de cinci ani au rămas în mâinile Forţelor Armate Revoluţionare ale Columbiei. În timp ce înalţ rugăciuni pentru ajutorarea lor spirituală, mă alătur la durerea profundă a rudelor şi iubitei naţiuni columbiene, încă o dată lovită de funesta ură fratricidă. Reînnoiesc apelul meu îndurerat pentru ca să înceteze imediat orice sechestru şi să fie restituiţi iubirii celor dragi toţi cei care sunt încă victime ale atâtor forme inadmisibile de violenţă”.


În italiană, în final: „Salut acum Cercetaşii care au purtat „Flacăra spiritului" în trecere prin Roma în călătoria ei spre Regatul Unit, unde se va desfăşura în august marea adunarea mondială cu ocazia centenarului întemeierii scoutismului”.