Pentru a răspunde la criza modernităţii, Europa să redescopere ereditatea ei creştină: Papa a primit sâmbătă participanţii la Întâlnirea Europeană a Profesorilor Universitari, pe tema "Un nou umanism pentru Europa. Rolul Universităţilor".

RV 23 iun 2007. Europa trebuie să-şi reînsuşească tradiţia ei autentică de leagăn al umanismului, fondat pe valorile creştine iar universităţile continentului trebuie să analizeze în profunzime criza modernităţii, permiţând credinţei şi raţiunii să coopereze şi să răspundă la necesităţile culturale şi spirituale ale persoanei umane. Cu un discurs de mare respiraţie intelectuală, Benedict al XVI-lea a primit sâmbătă în audienţă circa 2000 de profesori şi rectori ai Universităţilor europene, participanţi în aceste zile la Roma la reuniunea de studiu intitulată "Un nou umanism pentru Europa. Rolul universităţilor".
Într-o Europă care în prezent resimte o anumită instabilitate socială şi o neîncredere în faţa valorilor tradiţionale, promovarea unui nou umanism "cere o înţelegere clară a ceea ce înseamnă "modernitate". În jurul acestei exigenţe de neamânat, Papa a dezvoltat o amplă reflecţie despre rolul pe care instituţiile de învăţământ superior de pe Bătrânul Continent pot şi trebuie să-l joace în serviciul unei Europe mai unite.

Ins – "Departe de a fi rodul unei dorinţe superficiale pentru noutăţi, căutarea unui nou umanism trebuie să ţină cont în mod serios de faptul că astăzi Europa percepe o masivă deplasare culturală, în care oamenii şi femeile sunt tot mai conştienţi de chemarea lor de a fi implicaţi activ în schimbarea istoriei lor. Istoric vorbind, Europa este spaţiul în care s-a dezvoltat umanismul, graţie interacţiunii fecunde între diversele culturi ale populaţiilor sale şi credinţa creştină. Europa astăzi trebuie să păstreze şi să-şi reînsuşească tradiţia ei autentică, dacă vrea să rămână fidelă vocaţiei sale de leagăn al umanismului".

Benedict al XVI-lea a rechemat atenţia celor circa 2000 de oaspeţi asupra a trei chestiuni care impun o analiză profundă. În primul rând, s-a referit la "exigenţa unui studiu complet despre criza modernităţii", o noţiune care în secolele recente a condiţionat puternic cultura europeană. Papa atras atenţia asupra falsei dihotomii creată între umanismul autentic – care priveşte şi la transcendent – şi o anumită formă de teism, ambele considerate drept extreme ale unui conflict inconciliabil între legea divină şi libertatea umană. Să ne întrebăm, mai curând, a reluat Sfântul Părinte citându-l pe Ioan Paul al II-lea, dacă în această eră de progres economic şi tehnic, omul, ca om, în contextul acestui progres, devine cu adevărat mai bun, adică mai matur la nivel spiritual, mai conştient de demnitatea umanităţii sale, mai responsabil, mai deschis faţă de ceilalţi, în particular, faţă de cei nevoiaşi şi slabi, mai disponibil să ofere şi să ducă ajutorul său tuturor" (cfr Redemptor Hominis, 15).
Episcopul Romei a reflectat apoi asupra raportului între credinţă şi raţiune, afirmând, printre altele, că creşterea numărului de universităţi europene a avut la bază convingerea că credinţa şi raţiunea pot colabora în căutarea adevărului, respectând fiecare natura şi autonomia legitimă a celeilalte, funcţionând cu toate acestea împreună în mod armonios şi creativ în serviciul împlinirii persoanei umane în adevăr şi iubire.

Ins – "Actuala deplasare culturală este văzută adesea ca o 'sfidare' pentru cultura universităţilor şi a creştinismului însuşi, mai degrabă decât un 'orizont' faţă de care pot şi trebuie să fie găsite soluţii creative".

A treia temă de reflecţie propusă de Papa profesorilor europeni este contribuţia pe care creştinismul o poate aduce la umanismul viitorului. Aşa numita chestiune despre viziunea omului, în centrul dezbaterilor în aceste zile la reuniunea de studiu, provoacă Biserica să conceapă moduri eficace de proclama culturii contemporane realismul credinţei ei în lucrarea de mântuire a lui Cristos. Creştinismul, a adăugat Sfântul Părinte, nu trebuie să fie restrâns în sfera mitului şi a emoţiei, dar trebuie să fie respectat pentru ca vestirea sa să făcă lumină asupra adevărului despre om, în aşa fel încât să transforme spiritual bărbaţii şi femeile timpului nostru şi să le permită acestora să-şi împlinească vocaţia lor în istorie:

Ins – "Cunoaşterea nu poate fi niciodată limitată la domeniul pur intelectual; ea include şi capacitatea reînnoită de a privi lucrurile într-o mod liber de prejudecăţi şi preconcepte, şi de a ne permite să fim uimiţi de realitatea al cărei adevăr poate fi descoperită unind intelectul la iubire. Numai acel Dumnezeu care are chipul uman, revelat în Isus Cristos, ne poate opri în a reduce realitatea, tocmai atunci când aceasta are nevoie de niveluri de înţelegere tot mai noi şi tot mai complexe. Biserica este conştientă de responsabilitatea ei de a trebui să ofere această contribuţie la cultura contemporană".

Aici, serviciul audio: