"În istoria omenirii şi a Bisericii trebuie căutate semnele iubirii luii Dumnezeu": cateheza papei Benedict al XVI-lea, dedicată istoricului Eusebiu, episcop de Cezarea Palestinei

RV 13 iun 2007. "În istoria Bisericii trebuie căutate lucrările minunate ale lui Dumnezeu şi nu scandalurile şi senzaţionalismele": este mesajul audienţei generale a papei Benedict al XVI-lea, miercuri în Piaţa Sfântul Petru, cu participarea a peste 20.000 de persoane. Papa a dedicat a 21-a audienţă generală din 2007 episcopului Eusebiu din Cezarea Palestinei, primul istoric al creştinismului, iar după cateheză, a salutat voluntarii din Asociaţia Italiană a Donatorilor de Sânge, care a împlinit 80 de ani de la înfiinţare, şi a binecuvântat tinerii care în aceste zile trebuie să dea examene.
Este de netăgăduit faptul că cine priveşte la Biserică pentru a-i căuta erorile, amplificând scandalul sau interesându-se de ceea ce face senzaţie la nivel epidermic, este împins de curiozitate şi de prejudecată. Nu la fel trebuie să fie pentru un creştin, a fost îndemnul Sfântului Părinte. "Credinţa trebuie să-l ajute să-şi deschidă sufletul spre mister, pentru a descoperi în istoria Bisericii semnele iubirii lui Dumnezeu şi în istoria oamenilor, faptele minunate ale mântuirii".
Benedict al XVI-lea a trasat o linie netă între aceste două atitudini, lăsându-se călăuzit de modul în care vedea istoria Eusebiu din Cezarea Palestinei (anii 265 – 340), episcop în anii când pentru prima dată Biserica se bucura de libertate deplină în interiorul imperiului roman. În urmă cu 1700 de ani, a afirmat Papa, episcopul de Cezarea a relatat faptele atât ale celor care, asemeni unor lupi fioroşi, au devastat fără milă turma lui Cristos cât şi ale celor care, în orice generaţie, au fost mesageri ai Cuvântului divin prin cuvânt sau prin scrieri.
Teolog, exeget, erudit, Eusebiu s-a hotărât să scrie istoria celor trei secole de viaţă ale Bisericii, pînă la dezvoltarea doctrinară din 325, anul primului celebru conciliu din Nicea. Graţie celor zece cărţi din opera intitulată "Istoria ecleziastică" a episcopului de Cezarea – a observat Benedict al XVI-lea - numeroase evenimente, personaje şi opere literare ale Bisericii antice s-au salvat de la uitare sigură. Volumele lui, scrise cu intenţie morală, trec în revistă vieţi de sfinţi şi martiri, povestesc despre eretici şi apologeţi, "citind" întotdeauna în această secvenţă de personaje şi evenimente milostivirea şi bunăvoinţa lui Dumnezeu. Opera lui Eusebiu, a constatat Sfântul Părinte, este o istorie cristocentrică, în care se dezvăluie progresiv misterul iubirii lui Dumnezeu faţă de oameni iar modul său de a se apropia de evenimentele istoriei interpelează puternic credincioşii din orice epocă:
Ins – "El ne interpelează şi pe noi: care este atitudinea noastră faţă de evenimentele Bisericii? Este oare atitudinea celui care se interesează din simplă curiozitate, căutând poate ceea ce este senzaţional şi scandalos cu orice preţ? Sau este atitudinea plină de iubire şi deschisă misterului, a celui care ştie – prin credinţă – că poate întrevedea în istoria Bisericii semnele iubirii lui Dumnezeu şi faptele minunate ale mântuirii pe care el le-a săvârşit? Dacă aceasta este atitudinea noastră, nu putem să nu ne simţim stimulaţi la un răspuns mai coerent şi generos, la o mărturie mai creştină a vieţii, pentru a lăsa semnele iubirii lui Dumnezeu şi generaţiilor viitoare".
"Există un conţinut ascuns al istoriei", a încheiat Benedict al XVI-lea, citând un eminent cercetător al literaturii patristice, pe cardinalul Jean Daniélou: "misterul este acela al faptelor lui Dumnezeu, care constituie în timp realitatea autentică, ascunsă în spatele aparenţelor":
Ins – "La atâtea veacuri distanţă, şi astăzi Eusebiu al Cezareii îi invită pe credincioşi, ne invită pe noi să ne minunăm, să contemplăm în istorie faptele măreţe ale lui Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor. Şi cu aceeaşi forţă, el ne invită la convertirea vieţii. Într-adevăr, în faţa unui Dumnezeu care ne-a iubit atât de mult, nu putem rămâne pasivi. Instanţa proprie a iubirii este ca viaţa întreagă să fie orientată spre imitarea celui iubit. Să facem aşadar orice pentru a lăsa în viaţa noastră o urmă transparentă a iubirii lui Dumnezeu".
La încheierea catehezei în diferite limbi, Benedict al XVI-lea a adresat un salut membrilor unei mişcări budiste (Rissho Kosei-Kai) şi a încurajat Asociaţia Italiană a Donatorilor de Sânge, la 80 de ani de la fondare, să continue slujirea sa preţioasă în favoarea aproapelui. Apoi, adresându-se Grupului de Cercetări şi Informare Socio-Relgioasă, Papa şi-a exprimat preţuirea pentru activitatea depusă într-un sector atât de delicat:
Ins – "Apreciez angajarea voastră eclezială, menită să prezinte creştinilor pericolele legate de răspândirea sectelor şi a mişcărilor religioase alternative".
În fine, gândul Sfântului Părinte s-a îndreptat spre tineri: "pentru unii dintre voi, a afirmat, a început vacanţa, în timp ce pentru alţii, perioada de examene. Să vă ajute Domnul să trăiţi această perioadă cu seninătate şi să simţiţi ocrotirea sa".
Primiţi acum şi Binecuvântarea Apostolică invocată de Benedict al XVI-lea, miercuri, la audienţa generală în Piaţa Sfântul Petru, Binecuvântare ce ajunge pe calea undelor la toţi ascultătorii care o primesc în spirit de credinţă.

Aici, serviciul audio cu Binecuvântarea Apostolică: