Criza umanitară din Darfur, libertatea religioasă în Asia, recunoaşterea rădăcinilor creştine în Europa între temele abordate de Papa primind vineri noii ambasadori ai cinci ţări: Sudan, Burundi, Pakistan, Estonia şi Islanda

(RV - 1 iunie 2007) Naţiunile bogate să nu abuzeze de bogăţiile planetei dar să ajute statele mai sărace să-şi aibă locul cuvenit în dezvoltarea economiei mondiale. Apoi, religiile să colaboreze pentru a forma proprii adepţi în respectul fiecărei credinţe şi al fiecărei culturi. Sunt cele două idei principale în jurul cărora Benedict al XVI-lea şi-a dezvoltat discursul comun adresat celor cinci noi ambasadori pe lângă Sfântul Scaun, primiţi vineri dimineaţă în audienţă pentru prezentarea Scrisorilor de acreditare şi provenind din Pakistan, Islanda, Estonia, Burundi şi Sudan. De menţionat că potrivit protocolului Sfântului Scaun, primirea în comun a mai multor ambasadori la început de mandat, are loc atunci când aceştia nu sunt rezidenţi la Roma iar menţionarea lor urmează ordinea cronologică a prezentării.
Revenind la discursul Sfântului Părinte, multe alte teme, începând cu drama din Darfur, au reţiunt atenţia lui Benedict al XVI-lea.
Aşadar, două state africane, unul asiatic şi două europene. O „hartă” de situaţii şi problematici diferite - de la drama regiunii sudaneze Darfur la respectul datorat minorităţilor religioase în Asia, de la apărarea rădăcinilor creştine în Europa la tutelarea familiei şi căsătoriei - dar şi o ocazie pentru a reflecta asupra unor valori şi angajamente care în lumea globalizată nu mai îngăduie niciunui Stat să facă parte doar pentru sine însuşi. Papa a solicitat imediat, în intervenţia sa comună, discursul în limba franceză adresat noilor ambasadori, importanţa sprijinului dintre nordul şi sudul lumii:
Ins - „Într-adevăr, în lumea actuală, trebuie întărite mai mult ca oricând legăturile care unesc ţările, acordând o atenţie cu totul deosebită naţiunilor mai sărace. De fapt, nu e posibil a utiliza nesancţionat bogăţiile ţărilor mai sărace, fără ca acestea din urmă să aibă partea lor în creşterea mondială. Este datoria autorităţilor tuturor ţărilor să lucreze împreună pentru o mai bună repartiţie a bogăţiilor şi bunurilor planetei. O atare colaborare va avea repercusiuni asupra solidarităţii, păcii şi vieţii frăţeşti în interiorul statelor, precum şi între ele”.
Şi aici, Benedict al XVI-lea a lansat un apel colectiv pentru un „angajament reînnoit din partea tuturor naţiunilor, în special a celor mai bogate, pentru ca toţi oamenii - a spus - să devină conştienţi de responsabilitatea lor în materie şi să accepte să-şi trasforme modul de viaţă potrivit unei distribuţii din ce în ce mai echitabile”.

Ins - „Să-mi fie permis şi să subliniez rolul pe care religiile îl asumă în acest domeniu. Ele au datoria de a forma membrii lor într-un spirit de relaţii fraterne între toţi locuitorii uneia şi aceleiaşi ţări, cu o atenţie respectuoasă faţă de toţi oamenii. Pe de altă parte, o adevărată practică religioasă nu poate fi sursă de divizare ori de violenţă între persoane sau între comunităţi. Din contra, ea este la baza conştiinţei că fiecare persoană este un frate de protejat şi ajutat să crească”.

Oprindu-se asupra situaţiilor particulare ale celor cinci ţări, Benedict al XVI-lea a exprimat îngrijorare şi totodată participare umană în legătură cu tragedia în curs de multă vreme în regiunea sudaneză Darfur. Într-un conflict care a lovit mai ales populaţia civilă, oricine ştie - a subliniat Papa pentru ambasadorul Sudanului, Ahmed Hamid Elfaki Hamid - că „pacea nu poate fi realizată cu forţa armelor, dar, din contra, cu cea ca trece prin cultura dialogului şi negocierilor”. „Apelez, deci, la toate persoanele care au responsabilitate în materie - a spus Papa accentuând fiecare cuvânt - pentru ca să continue eforturile şi ia deciziile ce se impun”.

Şi pentru noul ambasador al statului african Burundi, doamna Domitille Barancira, Papa a subliniat necesitatea „curajului păcii” pentru ca ţara să poată construi „o societate tot mai fraternă şi mai solidară” după atâţia ani ai unui conflict care continuă să-şi facă simţite consecinţele. Rănile războiului - a notat Papa - pot fi vindecate în „căutarea plină de răbdare şi străuinţă a adevărului” dar şi prin iertarea „care nu exclude dreptatea”. În afară de aceasta, Benedict al XVI-lea a amintit „marele tribut” plătit de Biserică pentru angajarea ei în favoarea păcii şi a reevocat figura arhiepiscopului irlandez Michael Courtney, nunţiu apostolic în Burundi, asasinat la 29 decembrie 2003 tocmai din cauza operei sale de reconciliere. În acest context, Sfântul Părinte a invitat autorităţile burundeze să „nu-şi precupeţească eforturile pentru ca să se facă lumină asupra acestei crime şi ca responsabilii să fie purtaţi în faţa justiţiei”.

Cu ambasadorul Pakistaului, doamna Ayesha Riyaz, Benedict al XVI-lea a înfruntat nodul libertăţii de crez. „O solidă societate democratică - a afirmat - se bazează pe capacitatea ei de a susţine şi proteja libertatea religioasă, un drept fundamental care face parte din însăşi demnitatea persoanei umane”. Într-o epocă în care ameninţările împotriva libertăţii religioase devine din ce în ce mai grave în lume, încurajez Pakistanul - a repetat papa Benedict - să sporească eforturile în a asigura persoanelor dreptul la viaţă, libertatea de credinţă şi să înfăptuiască opere de caritate după conştiinţa lor şi libere de orice intimidare”.

Apoi Europa, cu două realităţi mici din punct de vedere geografic - Estonia şi Islanda - dar emblematice în privinţa unor chestiuni cărora de mult timp Papa le acordă mare atenţie. Vorbind despre „valoarea libertăţii” cu tânărul ambasador al Republicii baltice, Juri Seilenthal, 37 de ani, Benedict al XVI-lea a relevat că „marea revoluţiue care a străbătut Estul Europei în ultima decadă a secolului” demonstrează atât „dirinţa înnăscută şi de nesuprimat de libertate prezentă în rândul indivizilor şi popoarelor”, cât şi „aspectul inseparabil al unei libertăţi autentice de exercitare a adevărului, respectului reciproc şi solidarităţii”. În special, a confirmat Pontiful, catolicii din Estonia înţeleg să colaboreze, „în spirit de respectuoasă cooperare cu ceilalţi credincioşi creştini”, pentru a promova „sfinţenia căsătoriei, rolul şi misiunea fundamentală a familiei, educaţia copiilor şi respectarea darului Dumnezeului vieţii”.

Tema eredităţii creştine a Bătrânului Continent a revenit în fine cu ambasadorul Islandei, Stefàn Làrus Stefànsson. Papa a vorbit despre rădăcinile Evangheliei care au plăsmuit cultura islandeză, adaptând-o, ca „ferment” de civilizaţie, la cea europeană. Şi lăudând angajamentul Insulei în protejarea mediului şi în uzul posibil de susţinut al resurselor, Benedict al XVI-lea a încheiat punând în evdienţă „legătura inseparabilă” care există „între pacea cu creaţia şi pacea dintre popoare”.
 
Aici serviciul nostru audio: