Secularizarea nu ţine cont de valorile transcendentale şi se închide în faţa adevărului privând drepturile omului de baze solide: cardinalul Tarcisio Bertone

(RV - 30 mai 2007) „Creştinii sunt avangarda unei noi Europe, care poate fi realistă dar nu cinică, bogată în idealuri, liberă de iluzii ingenue şi inspirată din adevărul Evangheliei”. A afirmat cardinalul secretar de stat Tarcisio Bertone intervenind marţi la reuniunea de studiu pe tema „Creştinism şi secularizare. Provocări pentru Biserică şi pentru Europa”, organizată de Universitatea europeană din Roma. La reuniune a luat parte şi arhiepiscopul Dominique Mamberti, secretar vatican pentru Relaţiile cu Statele. Pentru noi a urmărit evenimentul Tiziana Campisi:
„Secularizarea întrucât nu se deschide la valorile transcendente, nu a putut ascunde, cu trecerea trimpului, caracterul ei inuman, s-a închis în faţa adevărului pe care l-a înlocuit cu surogate precum ideologia, scepticismul sau nihilismul, a subliniat cardinalui Tarcisio Bertone. „Istoria - a mai spus - a dezminţit ’mesianismele fără mesia’ care separând valorile creştinismului, privatizând credinţa şi proclamând autonomia moralei de religie, îşi imaginau că pot construi o umanitate cu adevărat liberă şi demnituoasă”. Potrivit secretarului de stat vatican, religia trebuie înţeleasă ca un rezervor autentic de sens, de semnificaţie. Exemplu este faptul că creştinismul a dat dovadă de a fi un element esenţial de libertate şi de valori morale:
Ins - „Într-o viziune creştină valorile de bază provin de la Dumnezeu, de la Acela care a inventat însăşi persoana şi comunitatea umană. Persoana făcută după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu şi comunitatea umană făcută după imaginea comuniunii tripersonale, care este comuniunea trinitară. Aceasta nu înseamnă că cei care nu cred nu reuşesc să propună şi să trăiască valori fundamentale. Nu există îndoială, dar fără o referinţă la Dumnezeu, aceste valori îşi pierd forţa. Însă Biserica dialoghează cu toţi, Biserica încearcă să construiască cu toţi o lume bazată pe dreptate, pe solidaritate”.

Cu toate acestea, mesajul pe care Biserica îl adresează instituţiilor este adesea înţeles greşit, a observat cardinalul Bertone:
Ins - „Există o problemă de comunicaţie. Vrem, desigur, să intensificăm comunicarea şi căutăm să valorizăm toate mijloacele de comunicaţie, căutăm să explicăm şi raţiunile credinţei şi raţiunile contribuţiei pe care Biserica se străduieşte să le ofere societăţii pentru binele comun al acesteia”.

Vorbind despre realitatea europeană de azi, cardinalul secretar de stat a exprimat o părere pozitivă asupra eventualei intrări a Turciei în Uniunea Europeană şi a adăugat:
Ins - „Turcia este o ţară care ar fi definită laică. Desigur, este o ţară musulmană, dar am spus întotdeauna că este o ţară de frontieră. Există evoluţii, sunt, fireşte, poziţii foarte diversificate. Dar într-un concert de subiecte, de popoare şi de guverne, care respectă regulile fundamentale ale convieţuirii, se poate dialoga şi construi împreună binele comun la scară europeană dar şi la nivel mondial”.

Răspunzând ziariştilor la sfârşitul intervenţiei, cardinalul Bertone a vorbit despre manifestaţia „Family Day”, desfăşurată recent la Roma, în special despre încercarea unor media de a-i diminua valoarea, difuzând evaluări anonime privind numărul participanţilor. De asemenea, a observat, cu ocazia vizitei apostolice a Papei în Brazilia, unii au vorbit despre o participare redusă a credincioşilor la întâlnirile cu Sfântul Părinte. „Eu eram acolo - a spus cardinalul Bertone - şi pe străzi am văzut milioane de persoane”.

În schimb, la întâlnirea de studiu de la Roma, arhiepiscopul Dominique Mamberti, secretar vatican pentru Relaţiile cu Statele a dezvoltat problema drepturilor omului punând evidenţă faptul că drepturile pe care astăzi se construieşte legitimitatea modernităţi politice nu se referă la persoană ca la un subiiect ce se distinge printr-o demnitate permanentă şi prin drepturi valabile întotdeauna, pretutindeni şi pentru oricine, dar la o persoană cu valoare schimbătoare şi drepturi negociabile. Democraţia, a continuat mons. Mamberti, are nevoie de religie deoarece aceasta inspiră acele valori ce corespund convieţuirii paşnice şi respectuoase faţă de demnitatea umană. „Dacă autorităţile bisericeşti avansează propuneri sau manifestă rezerve faţă de decizii legislative sau faţă de măsuri administrative - a spus încheiere - acest lucru nu trebuie considerat ca formă de intoleranţă sau de ingerinţă, dar, înainte de toate, de liberă manifestare a propriilor opinii, ce revine fiecărui cetăţean, şi apoi, a unei forme de exerciţiu a datoriei proprii a Bisericii de a lumina conştiinţele pentru binele comun”.
 
Aici, serviciul audio: