Carisma şi instituţia au nevoie una de cealaltă: reflecţie despre Rusalii a pr. R. Cantalamessa, predicatorul Casei Pontificale

RV 27 mai 2007. Despre solemnitata Rusaliilor şi despre modul în care, elementul carismatic şi cel instituţional coexistă şi conlucrează în Biserică, iată reflecţia părintelui franciscan capucin Raniero Cantalamessa, predicatorul Casei Pontificale:

 
Ins – "Solemnitatea Rusaliilor nu este doar o celebrare, o amintire. Este o realitate, o experienţă. Sfântul Augustin deosebea sărbătorile creştine în cele care se desfăşoară în formă de aniversare şi cele care se desfăşoară în formă de mister. Cele cu formă aniversară, celebrează întoarcerea, ziua în care s-a întâmplat un anumit fapt. În schimb, sărbătorile care se celebrează "în mister", între care punea în primul rând Paştile, nu numai că amintesc faptul respectiv, dar îl şi reînnoiesc. Drept care, lucrul cel mai important la Rusalii ar trebui să fie ca fiecare să pătrundă în interiorul misterului şi să se dispună ca ceea ce s-a întâmplat în acel timp, să se întâmple din nou".

Cum se conciliază în Biserică elementul carismatic, animat întocmai de Duhul Sfânt, şi aspectul instituţional?
Ins – "Nu sunt contrapuse, pentru că şi în aspectul instituţional Duhul Sfânt este prezent în mod sigur. De exemplu, elementul cel mai important în instituirea Bisericii este reprezentat de Sfintele Taine. Or, Euharistia se întâmplă prin lucrarea Duhului Sfânt. Cel care transformă pâinea în Trupul lui Cristos este Duhul Sfânt. Este adevărat, pe de altă parte, că există şi această dimensiune mai liberă, mai puţin structurată, mai puţin instituţionalizată care se numeşte "acţiune carismatică", ce constă în faptul că Duhul Sfânt împarte daruri diverse fiecărui botezat – cum spune şi Conciliul Vatican al II-lea în Lumen Gentium – pentru edificarea Trupului lui Cristos. Aceste două elemente, chiar dacă vin de la acelaşi Duh Sfânt, din cauza slăbiciunii umane, a limitelor noastre, adesea sunt într-o relaţie dialectică, dacă nu chiar în contrapunere. Uneori, eu – afirmă pr. Cantalamessa – spun prietenilor mei carismatici că instituţia şi carisma sunt ca cele două braţe ale Crucii: instituţia este crucea carismaticilor şi carismaticii sunt crucea instituţiei! Dar ambele au nevoie una de cealaltă, pentru că nu pot trăi, nu pot forma cu adevărat o cruce dacă nu stau împreună".

Aici, serviciul audio: