Vestirea Evangheliei, prioritatea priorităţilor - îndemnul papei Benedict primind
sâmbătă piscopii din Mozambic, în vizită "ad limina"
RV 26 mai 2007. Vestirea evangheliei trebuie să rămână prioritatea priorităţilor
pentru Biserica din Mozambic, în ciuda miilor de dificultăţi socio-pastorale: este
îndemnul papei Benedict al XVI-lea primind sâmbătă episcopii Ţării africane, la încheierea
vizitei lor "ad limina apostolorum". Sunt multe şi complexe, obstacolele care
se întrepun evanghelizării a peste jumătate din populaţia Mozambicului, a observat
Sfântul Părinte, după ce a ascultat cuvântul preşedintelui Conferinţei episcopale
mozambicane, arhiepiscopul Tomè Makweliha, ilustrând cu îngrijorare relele din această
Ţară, printre cele mai bogate din Africa în resurse naturale şi cu un mare potenţial
economic, şi cu toate acestea, în stare de sărăcie absolută. Mozambic este o Ţară
victimă a corupţiei generalizate şi a criminalităţii, cu exploatarea forţei de muncă
şi a femeilor, cu trafic de droguri şi de fiinţe umane, de comerţ sexual. Preşedintele
episcopilor din Mozambic a arătat cu degetul spre actuala ordine economică internaţională,
guvernată de multinaţionale şi de globalizare. În această situaţi critică, Papa
a invitat prelaţii mozambicani să fie cât mai prezenţi în toate comunităţile diecezelor
lor, acordând o atenţie părintească la condiţiile de viaţă umane şi religioase, şi
să fie aproape de preoţi, pentru a-i asculta, conduce şi încuraja în slujirea lor
pastorală adesea anevoioasă, valorizând totodată mişcările ecleziale şi noile comunităţi,
providenţiale pentru un reînnoit impuls misionar. Benedict al XVI-lea a recomandat
episcopilor să promoveze maturizarea credinţei prin toate mijloacele la îndemâna lor:
cateheza tinerilor şi a adulţilor, întâlniri formative şi liturgia cu înculturarea
care se impune. "Fără această formare profundă – a observat – credinţa şi practica
religioasă devin superficiale şi fragile", inadecvate să înfrunte "indiferenţa religioasă,
materialismul şi neopăgânismul, fenomene care domină astăzi în societăţile de consum". Esenţială,
şi formarea în seminarii, în faţa crizei de vocaţii, precum şi formarea permanentă
a tuturor operatorilor pastorali: preoţi, călugări şi călugăriţe, cateheţi şi animatori
de mişcări şi comunităţi. Fiecare creştin – a fost îndemnul lui Benedict al XVI-lea
– să-şi aducă propria contribuţie pentru a combate injustiţiile, a ridica nivelul
de viaţă al persoanelor şi a grupurilor defavorizate, a educa la îndreptarea moravurilor,
la toleranţă, iertare şi reconciliere. Este vorba aici, a subliniat, de o lucrare
de primă importanţă care serveşte binele comun al Ţării, pe care Păstorii Bisericii
trebuie să-l inspire şi să-l sprijine, păstrând libertatea care este proprie Bisericii
în misiunea ei profetică, prin menţinerea clară a distincţiei între misiunea ei pastorală
şi programele şi puterile politice. Înfine, importanţa de a sprijini familia şi
căsătoria creştină, "pusă la grea încercare – a notat Sfântul Părinte – de o societate
numită modernă, marcată de sexualitate şi de invidualism".