"Nu trebuie ignorate umbrele evanghelizării în America Latină, dar trebuie recunoscută cu gratitudine şi lucrarea harului în rândul indigenilor": Benedict al XVI-lea la cateheza audienţei generale în Piaţa Sf. Petru

RV 23 mai 2007. Luminile şi umbrele evanghelizării latinoamericane, cu speranţele unui nou viitor, au fost în centrul catehezei papei Benedict al XVI-lea, miercuri, la audienţa generală în Piaţa Sfântul Petru cu participarea a circa 50.000 de credincioşi, dedicată vizitei sale apostolice în Brazilia.
O călătorie, cea a papei Benedict, între multele lumini şi umbrele sociale şi religioase ale Braziliei şi ale Americii Latine, pentru a întări Biserica din acel continent, la orice nivel, în perspectiva iubirii lui Dumnezeu, singura aducătoare de reînnoire atât spirituală cât şi socială. Este un itinerariu în istoria trăită, pietatea populară şi artă; în valorile creştine adânc înrădăcinate, cu un trecut glorios de credinţă, care coexistă şi astăzi alături de enorme probleme sociale şi economice. Benedict al XVI-lea a voit să redea cât mai amplu posibil prezentarea, adesea întreruptă de aplauzele credincioşilor, a primei sale călătorii apostolice în America Latină. O vizită în "faptele minunate" pe care Dumnezeu le-a făcut în rândul popoarelor cuprinse între Marea Caraibelor şi Ţara de Foc, un pelerinaj de credinţă, care l-a condus pe Sfântul Părinte la picioarele Fecioarei de la Aparecida.

Ins – "Desigur, amintirea unui trecut glorios nu poate ignora umbrele care au însoţit opera de evanghelizare a continentului latinoamerican: nu e posibil să se uite suferinţele şi nedreptăţile provocate de colonizatori populaţiilor indigene, deseori încălcate în drepturile lor umane fundamentale".

Ins – "Dar menţionarea obligatorie a unor asemenea crime injustificabile – crime, de altfel, condamnate încă pe atunci de misionari precum Bartolomeo de Las Casas şi de teologi precum Francesco da Vitoria, ai Universităţii din Salamanca – nu trebuie să împiedice de a lua act cu gratitudine de opera minunată săvârşită de harul divin în acele populaţii în decursul secolelor. Evanghelia a devenit astfel în Continent elementul portant al unei sinteze dinamice, care cu diferite faţete în funcţie de diversele naţiuni, exprimă în orice caz identitatea popoarelor latinoamericane. Astăzi, în epoca globalizării, această identitate catolică se prezintă în continuare drept răspunsul cel mai adecvat, cu condiţia să fie însufleţit de o bună formare spirituală şi de principiile doctrinei sociale a Bisericii".

Acelaşi adevăr îl preciza Pontiful şi la întâlnirea de neuitat cu tinerii la Sao Paulo:

Ins – "Şi astăzi, Biserica face la fel: mai întâi de toate, repropune poruncile lui Dumnezeu, un adevărat drum de educaţie a libertăţii la binele personal şi social, şi mai ales, propune 'porunca cea dintâi', porunca iubirii, pentru că fără iubire nici chiar poruncile nu pot da sens deplin vieţii şi să aducă fericirea adevărată". Fericire care, a continuat, se traduce în binele comun când valorile creştine sunt ţesute în elementele fundamentale ale unei culturi.
Cultura creştină a Braziliei, a afirmat Benedict al XVI-lea, poate reprezenta pentru umanitate 'un nou model de dezvoltare', pentru că poate da viaţă unei reconcilieri între oameni şi creaţie. Exemplul cel mai impresionant şi incisiv, Benedict al XVI-lea l-a indicat în vizita efectuată la una din comunităţile ce poartă numele de "Fazenda da Esperança":

ins – "În comunitatea pe care am vizitat-o, rămânând cu o adâncă impresie pe care o păstrez în inimă, este prezenţă semnificativă a unei mănăstiri de călugăriţe clarise. Acest fapt mi s-a părut emblematic pentru lumea de astăzi, care are nevoie de 'o recuperare', desigur, psihologică şi socială, dar şi mai profund, spirituală".

Un brazilian care a întruchipat această orientare a fost preotul franciscan din secolul al XVIII-lea, Anton al Sfintei Ana Galvao, ridicat la cinstea altarelor de Benedict al XVI-lea la 11 mai. "Mărturia lui – a subliniat Papa – este o confirmare ulterioară că sfinţenia este adevărata revoluţie, cea care poate promova reforma autentică a Bisericii şi a societăţii. Pontiful i-a invitat aşadar pe laicii creştini să fie protagoniştii acestei reînnoiri călăuziţi de episcopii lor, care, cu toate că îşi desfăşoară activitatea într-un context de 'religiozitate înnăscută', sunt chemaţi să vigileze depozitul credinţei.
Şi revenind în memorie la mara inaugurare a Conferinţei Generale de la Aparecida, Benedict al XVI-lea a reluat urmele lui Ioan Paul al II-lea care în Haiti, în 1983, cerea o evanghelizare "nouă în ardoare, nouă în metodele ei, nouă în expresia ei":

Ins – "Prin călătoria mea apostolică, am vrut să îndemn la continuarea acestui drum, oferind ca persepectivă unificatoare pe cea a enciclicei Deus caritas est, o perspectivă inseparabil teologică şi socială, care poate fi cuprinsă în această expresie: iubirea, este cea care dă viaţă".
După sinteza catehezei în nouă limbi, Bendedict al XVI-lea a încheiat cu o seride saluturi adresate, printre altele, preoţilor Colegiului San Paolo, care au încheiat studiile la diferite Universităţi romane şi participanţilor la a Treia Reuniune Mondială a Mass-media bulgare, desfăşurată zilele trecute la Roma şi în Cetatea Vaticanului. "Dragi prieteni, a încheiat Benedict al XVI-lea, fie ca serviciul vostru în comunicaţiile sociale să contribuie la a face astfel încât bogatul patrimoniu cultural şi spiritual al Bulgariei să fie tot mai bine cunoscut şi preţuit în Europa".
Aici, Binecuvântarea Apostolică invocată de Benedict al XVI-lea, miercuri, în Piaţa Sfântul Petru, Binecuvântare ce ajunge pe calea undelor la toţi ascultătorii care o primesc în spirit de credinţă.

Aici, serviciul audio, cu vocea şi binecuvântarea papei Benedict al XVI-lea: