Sărbătoarea Popoarelor, duminică, la Roma, cu participarea Comunităţii migranţilor
catolici români: de la 'primire' la 'apartenenţă'
RV 20 mai 2007. "O casă departe de casă" este tema celei de a XVI-a
ediţii a "Sărbătorii Popoarelor", manifestare organizată la Roma de misionarii scalabrinieni
în colaborare cu diceza de Roma. Duminică, în Piaţa Sfântul Ioan în Lateran, standuri
folclorice şi mese rotunde pentru a atrage atenţia asupra comunităţilor de migranţi
din Italia. La Sfânta Liturghie şi la manifestările cu specific naţional, au
participat şi comunităţile de migranţi catolici români, alături de asistenţii lor
spirituali, pr. Isidor Iacovici şi pr. Iulian Faraoanu pentru comunitatea de rit roman
sau latin, împreună cu pr. Daniel Vereş şi pr. Serafim Vescan Iulian, pentru comunitatea
de rit bizantin român. Redacţia centrală a stat de vorbă cu responsabilul evenimentului,
pr. Gaetano Saracino:
Ins – "În imaginarul fiecărei culturi, al oricărui
popor, casa rămâne un punct de referinţă pentru orice persoană; oricine simte exigenţa
şi nevoia de a se simţi primit într-un loc. În cadrul emigrării, această exigenţă
este de două ori mai intensă şi noi am vrut să arătăm că şi comunitatea umană din
Roma ştie să fie ospitală. Luând naştere în mediu catolic, Sărbătoarea popoarelor
reia ceea ce este Biserica, o casă a tuturor, pentru că este cu adevărat o casă dincolo
de orice limită şi frontieră, dincolo de orice barieră. Şi apoi, nu în cele din urmă,
există şi o perspectivă, socială, dacă vrem: despre emigranţi, în general, se vorbeşte
numai în termeni numerici. Rareori există un interes pentru locul şi modul în care
trăiesc cei care sunt în mijlocul nostru şi nu s-au născut aici, la Roma".
Aşadar,
Sărbătoarea Popoarelor îşi propune să contribuie la o mai bună cunoaştere a celuilalt.
Cum se realizează acest obiectiv? Ins – "Prin etapele de pregătire ale Sărbătorii,
pentru că Sărbătoarea Popoarelor nu este atât "a popoarelor" ci "împreună" cu ele.
Oameni de diverse etnii se cunosc între ei dar şi cu oraşul. Acest lucru înseamnă
că prin intermediul cunoaşterii se pot depăşi acele bariere care se întâlnesc deseori
când este vorba despre un altul pe care nu-l cunosc. Dar acest lucru este deja o realitate,
copiii italieni merge la şcoală cu alţi copii care nu s-au născut la Roma, pe care
noi îi cunoaştem în mod superficial. Acum zece ani, se vorbea de 'primirea' acestora,
apoi, am depăşit acea stare de urgenţă şi am început să vorbim de 'integrare'. Astăzi,
în schimb, trebuie să vorbim de 'apartenenţa comună' la acelaşi oraş".
Cine
a mers duminică în Piaţa Sfântul Ioan în Lateran, ce a văzut? Ins – Cincizecişicinci
de standuri albe, împodobite, aprovizionate cu produsele tipice ale naţiunilor din
care provin grupurile participante la Sărbătoare, muzică, sunet, dansuri, culori,
etc... Toate acestea vor să atingă şi simţurile noastre, am vrea să fie un 'parcurs
interactiv', dar care nu vrea să înlocuiască acel parcurs uman, alcătuit din îmbrăţişare
şi strângere de mână, care se pot dărui persoanelor de pe alte continente şi din alte
naţiuni".