(RV – 19 mai 2007)Guvernul britanic a decis crearea embrionilor
himeră, compuşi din material genetic uman şi animal. Decizia a suscitat intense proteste
chiar în rândul comunităţii ştiinţifice engleze, diverse asociaţii ale medicilor britanici
definind-o „o idee cât se poate de rea” şi, mai mult, „iraţională”. Paradoxal,
hotărârea guvernului englez vine la numai şase luni după interzicerea acestui tip
de experimente, considerate atunci – de ministrul sănătăţii Flint – ca fiind foarte
riscante. Potrivit unor analişti britanici, explicaţia revenirii guvernului de la
Londra asupra hotărârii iniţiale se leagă de puternice presiuni din partea unor importante
companii farmaceutice.
De ce nu poate fi permisă crearea embrionilor hibrizi?
Aflăm de la arhiepiscopul Elio Sgreccia, preşedintele Academiei Pontificale pentru
Viaţă: INS – „Crearea unui hibrid umano-animal reprezintă o frontieră
neacceptată până acum în domeniul biotehnologiei, ce a fost respinsă nu doar de asociaţiile
religioase. Este o idee de neconceput, pentru că în acest mod, demnitatea umană este
compromisă, lezată şi, în plus, pot fi create monstruozităţi prin intermediul acestui
tip de reproducere. Condamnarea morală în acest caz trebuie să fie deplină, mai ales
în numele unei justiţii a ştiinţei, ce trebuie menţinută spre binele omului şi a respectului
naturii umane”.
Ministrul britanic al sănătăţii, Caroline Flint, a justificat
această decizie spunând că a dat curs cererilor presante venite din partea comunităţii
ştiinţifice naţionale. La ce fel de reacţii vă aşteptaţi din partea comunităţii ştiinţifice
internaţionale? INS – „Mă aştept la răspunsul pe care l-au dat până acum toate
celelalte comunităţi ştiinţifice. Cred că până acum, în Europa, se confirmă această
linie de conservare şi de respectare a speciilor, chiar dacă, în practică, embrionii
sunt sacrificaţi în diferite moduri, printre care şi fecundarea artificială. A fost
însă respectată, cu stricteţe, graniţa dintre o specie şi alta; acum şi această frontieră
este înlăturată, fără să se fi evaluat mai întâi consecinţele. Dacă se caută celule
suşe (nediferenţiate) pentru tratarea unor maladii precum Alzheimer sau Parkinson,
nu este nevoie de crearea unui hibrid om-animal, pentru că există celulele stem adulte,
cele din cordonul ombilical, ce pot servi cercetării şi găsirii unor soluţii de tratament
pentru astfel de boli.”
De unde vine ispita, ce-i încearcă pe unii cercetători,
de a nu respecta anumite limite? INS – „Unii oameni de ştiinţă, pentru
care contează doar progresul cercetării lor, nu iau mereu în consideraţie elementele
antropologice, filosofice, aşa cum nu sunt preocupaţi să respecte natura sau ordinea
naturală. Există această sete de cunoaştere care trebuie să respecte, însă, anumite
limite, controlată fiind de simţul măsurii şi de raţiune, altfel poate distruge sensul
moral al cercetătorului.”