Simpozion la Roma despre Raymund Netzhammer, arhiepiscop de Bucureşti între 1905-1924
RV 18 mai 2007. "Raymund Netzhammer, universalism şi slujirea societăţii
româneşti" este titlul simpozionului internaţional organizat vineri la Roma de Societatea
româno-germană "Arhiepiscopul Raymund Netzhammer", în colaborare cu Institutul Pontifical
Oriental, care a găzduit lucrările manifestării. Au fost prezenţi numeroşi cercetători
din diverse Ţări, precum şi studenţi români, laici şi preoţi, care îşi continuă studiile
în Cetatea Eternă. Arhiepiscop latin al Bucureştiului între 1905-1924, călugărul
benedictin Raymund Netzhammer este o figură care, alături de memoria neştirbită a
arhidiecezei, se bucură în ultimii ani şi de atenţia majoră a societăţii româneşti.
Elocvente, în acest sens, titlurile manifestării culturale din Roma: "Istorie furată
şi redescoperită: Jurnalul arhiepiscopului Netzhammer" (Ana-Maria Botnaru), "Un străin
poate deveni un bun român? Raymund Netzhammer şi România" (George Guţu), "Raymund
Netzhammer între universalismul catolic şi particularismul naţionalist" (Sorin Mitu),
"Slujire bisericească în societatea românească după Raymond Netzhammer şi după patriarhul
român Iustinian" (Ernst Suttner). A doua parte a lucrărilor a adus în prim plan
contextul naţional şi internaţional al timpului în care şi-a îndeplinit slujirea de
arhiepiscop de Bucureşti benedictinul Raymund Netzhammer: "Uniunea Bisericilor din
Balcani. Ocazie pierdută sau utopie? Realismul lui Raymund Netzhammer faţă de eforturile
unioniste ale lui Mathias Erzberger şi Hubert Bastgen în Bulgaria" (Reimund Haas),
"Francesco Marmaggi, nunţiu apostolic în Europa orientală de după primul Război Mondial"
(Constantin Simon), "Misiunea culturală şi educativă a arhiepiscopului catolic Raymund
Netzhammer în România ortodoxă" (Elena Siupur), "Contribuţia lui Raymund Netzhammer
la arheologia creştină şi la istoria creştinismului primar la Dunărea de Jos şi pe
coastele Mării Negre" (Alexandru Barnea). Ultima intervenţie a simpozionului este
a Violetei Barbu cu titlu "Raymund Netzhammer, pionier al antropologiei religioase
în România şi în Balcani". Lucrările dezbaterii culturale şi religioase au fost
prezidate de abatele mănăstirii benedictine de la Einsideln, Dom Marin Werlen, O.S.B,
şi, în a doua parte, de pr. Manel Nin, O.S.B, rectorul Colegiului Pontifical Grec,
fiind deschise de salutul rectorului Institutului Pontifical Oriental, pr. Hector
Vall Vilardell, S.J. Colaboratoarea redacţiei române Radio Vatican Anca Mărtinaş
Giulimondi a cules pentru ascultătorii noştri mărturiile a doi relatori. Mai întâi,
Ana Maria Botnaru, asistent universitar la Universitatea Spiru Haret din Bucureşti,
care ilustrează personalitatea vastă a arhiepiscopului Raymund Netzhammer: (Ins
– Ana Maria Botnaru). A fost Ana Maria Botnaru, asistent universitar la Universitatea
Spiru Haret din Bucureşti. Pionieratul arhiepiscopul romano-catolic de Bucureşti Raymund
Netzhammer în arheologia creştină şi creştinismul primar de la Dunărea de Jos şi malul
Mării Negre, a fost ilustrat de istoricul Alexandru Barnea, profesor la Universitatea
din Bucureşti, intervievat de redacţia noastră: (Ins – Al. Barnea). A fost
istoricul Alexandru Barnea, profesor al Universităţii din Bucureşti, relator la simpozionul
de vineri de la Roma pe tema "Raymund Netzhammer. Arhiepiscop romano-catolic de Bucureşti.
Universalism şi slujirea societăţii româneşti". Evocarea la Roma a marelui înaintaş
al arhiepiscopiei romano-catolice de Bucureşti aduce în actualitate un trecut fecund,
de ale cărui roade se bucură întreaga Biserică catolică din Europa şi din România,
în speranţa că societatea românească actuală va şti să recepţioneze cu fidelitate
acest patrimoniu de cultură şi credinţă, exprimat în primul rând prin catedrala Sfântul
Iosif din capitală.