Colocviu internaţional catolico-ortodox despre Primatul Episcopului Romei

(RV – 18 mai 2007) A început vineri, 18 mai, la Bari (în Italia), cel de-al XV-lea Colocviu catolico-ortodox, promovat de Facultatea de Teologie din Puglia (Apulia), cu tema „Primatul Episcopului de Roma. Colocviu între teologi”. Întâlnirea de la Bari preludează lucrările Comisiei mixte internaţionale pentru dialog teologic catolico-ortodox, ce va avea loc în această toamnă la Ravenna (Italia) şi care va discuta despre rolul Episcopului de Roma în comuniunea dintre Biserici.
Despre scopul colocviului teologic de la Bari, iată opinia unui dintre participanţi, profesorului Matteo Calisi:

INS – „Intenţia este de a defini bine rolul Episcopului de Roma în structura Bisericii universale. Ortodocşii sunt pregătiţi să accepte ideea unui primat universal, şi se ştie că – potrivit canoanelor Bisericii antice – Episcopul de Roma este Primus. Acest colocviu doreşte, de asemenea, să readucă în memorie apelul făcut în acest sens de Ioan Paul al II-lea – în bine-cunoscuta enciclică „Ut Unum Sint”, la numărul 86 – adresat tuturor teologilor Bisericilor creştine”.

În ce stadiu se află dialogul dintre catolici şi ortodocşi, în privinţa rolului Papei?
INS – „2007 este un an decisiv în privinţa raporturilor dintre cele două Biserici (catolică şi ortodoxă). Invitaţia Patriarhului de Constantinopol, Bartolomeu I, a fost primită recent de Papa Benedict al XVI-lea, pregătirile pentru marele eveniment de la Ravenna – dintre reprezentanţii Sfântului Scaun şi cei ai tuturor Bisericilor ortodoxe – fiind intense. Un singur punct pe ordinea de zi a Comisiei mixte internaţionale pentru dialog teologic catolico-ortodox (de la Ravenna), şi anume: autoritatea Papei în Biserica tuturor creştinilor. Aceasta este, aşadar, o încercare de depăşire a marii schisme din 1054, ce a separat Biserica din Orient de cea din Occident.”


Recent a avut loc întâlnirea ecumenică de la Stuttgart (în Germania), ce a reunit mişcări şi comunităţi creştine de diferite confesiuni, cu scopul de a relansa valorile Evangheliei în Europa, unde propriile rădăcini spirituale par a fi, câteodată, renegate. În lumina evenimentului ecumenic de la Stuttgart, cum s-ar putea reînnoi ecumenismul în vechiul continent?
INS – „Cu siguranţă, raportul de comuniune existent între mişcări şi noi comunităţi din cadrul Bisericilor creştine europene poate deveni o experienţă de reînnoită spiritualitate la nivelul întregii Europe. La Stuttgart s-au întâlnit catolici, ortodocşi, anglicani, evanghelici şi – chiar dacă fiecare şi-a păstrat propria autonomie – au reflectat împreună asupra chestiunilor comune, legate de social, precum familia, munca, educaţia tinerilor, mass-media, economia şi cred că această sinergie reprezintă o bună ocazie pentru a face cunoscută vitalitatea unei experienţe creştine în lumea de azi şi, în particular în Europa.”

Dar nu există riscul ca Europa să-şi pregătească propria „demisie” din istorie?
INS – „Riscul de a cădea în această capcană există, de aceea credem că este necesar ca fiecare – cu propria diversitate – să contribuie, în spiritul Evangheliei, la realizarea a ceea s-ar putea numi atât de frumos o Europă a spiritului. Desigur, respectând fiecare cultură, credem că graţie acestei legături reciproce – între creştini de diferite confesiuni – putem ajunge la o colaborare eficientă, aşa încât Europa să regăsească şi să retrăiască în spiritul creştin care-i este specific.”