Mai întâi experienţa de credinţă, pe baza căreia să fie evaluate problemele sociale:
interviu cu episcopul F. Santoro despre discursul Papei la Aparecida
RV 15 mai 2007. După intensa călătorie apostolică în Brazilia, Papa s-a întors
la luni Roma, mai precis la reşedinţa de la Castel Gandolfo. Miercuri, 16 mai, nu
va avea loc obişnuita audienţă generală, urmând ca Sfântul Părinte să revină în Vatican
vineri, 18 mai. În întreaga Americă Latină sunt încă vii
ecourile vizitei pastorale în Brazilia, unde Pontiful a deschis lucrările celei de
a V-a Conferinţe Generale a episcopatului latinoamerican şi caraibian. "Întâlnirea
episcopilor cu Benedict al XVI-lea, a fost un moment extraordinar de fraternitate
şi comuniune eclezială", a afirmat episcoptul Filippo Santoro al diecezei de Petropolis,
care a împărtăşit trimisului nostru special primele impresii lăsate de călătoria apostolică
a Papei: Ins – "O impresie extraordinară, foarte
pozitivă, pentru că a indicat, practic, agenda celei de a V-a Conferinţe ce se desfăşoară
la Aparecida. Spre exemplu, a vorbit la început despre raportul dintre Evanghelie
şi cultură, despre înculturare în sensul adevărat al cuvântului, aşadar, legat de
faptul Întrupării. Apoi, când a subliniat necesitatea de a recupera opţiunea preferenţială
pentru cei săraci, pornind de la opţiunea lui Dumnezeu care alege să se întrupeze,
de a se face sărac, nu ca despre un fapt sociologic, ci mai întâi de toate ca un fapt
care priveşte sensul omului şi misterul lui Cristos. Dar aspectul cel mai frumos al
întregului discurs este partea referitoare la "realitate". Este un loc comun al anumitor
teologi latinoamericani potrivit căruia teologia occidentală şi cea orientală se ocupă
de principii abstracte şi de idei, în timp ce teologia latinoamericană porneşte de
la "realitate". Şi iată că Papa a lansat întrebarea: "ce este realitatea?". Pontiful
a privit realitatea pornind de la semnificaţia, de la sensul realităţii, pentru că
fără semnificaţie realitatea nu există. Aici, aşadar, Papa a făcut o unificare între
cristologie şi evaluarea realităţii. În opinia mea – afirmă episcopul Filippo Santoro
– avem aici un punct central pentru că ne arată o nouă metodă, sau, cu alte cuvinte,
aprofundează metoda Conferinţei Generale de la Santo Domingo, evidenţiind o perspectiva
nouă care porneşte de la experienţa de credinţă pentru a înfrunta, într-un al doilea
moment, problemele sociale. Sfântul Părinte nu a lăsat de o parte nicio problemă!
Un alt aspect foarte frumos este pasajul despre întâlnirea dintre Evanghelie şi cultură:
popoarele care aşteptau mesajul evanghelic şi apoi sublinierea că a face abstracţie
de vestirea lui Cristos în rândul popoarelor latinoamericane nu este un progres ci
un regres".