Inovaţia teologică a scriitorului bisericesc Origen, în cateheza lui Benedict al XVI-lea la audienţa generală. Papa invocă o mai mare atenţie şi siguranţă pentru străzi

(RV - 25 aprilie 2007) La audienţa generală de miercuri în piaţa Sfântul Petru în prezenţa a circa 25 de mii de credincioşi din numeroase ţări ale lumii, Benedict al XVI-lea, continuând ciclul de cateheze despre marile personalităţi din antichitatea Bisericii, a vorbit despre marele scriitor bisericesc alexandrin Origen, aproximativ anii 185 - 251, una dintre personalităţile determinante pentru evoluţia gândirii creştine. Acesta preia moştenirea lăsată de Clemente Alexandrinul şi o relansează spre viitor de o manieră inovatoare, imprimând o cotitură ireversibilă dezvoltării gândirii creştine. Despre el Papa spus:
Ins: - „A fost un adevărat ’maestru’ şi aşa îl aminteau cu nostalgie elevii său. Nu numai un teolog strălucit, dar şi un martor exemplar al învăţăturii pe care o transmitea”. „El a învăţat”, scrie autobiograful său entuziasmat, istoricul Eusebiu de Cezareea, „că purtarea, conduita trebuie să corespundă exact cuvântului, şi mai ales din acest motiv, ajutat de harul lui Dumnezeu, i-a făcut pe mulţi să-l imite (Hist. Eccl. 6,3,7).
Întreaga sa viaţă a fost o neîncetată năzuină spre martiriu. Avea 17 ani când, în al X-lea an al domniei împăratului Septimiu Sever, a izbucnit la Alexandria Egiptului persecuţia împotriva creştinilor. Clemente, maestrul său, a părăsit oraşul iar tatăl lui Origen, Leonida, a fost aruncat în închisoare. Fiul său dorea cu înflăcărare martirajul, dar nu a putut împlini această dorinţă. Atunci i-a scris tatălui său, îndemnându-l să nu dea înapoi de la suprema mărturisire a credinţei. Iar când Leonida a fost decapitat, tânărul Origen a simţit că trebuia să urmeze pilda vieţii lui. 40 de ani mai târziu, în timp ce predica la Cezareea, a făcut această mărturisire: „La nimic nu-mi serveşte faptul că am avut un tată martir, dacă nu păstrez o bună conduită şi nu fac cinste nobleţei neamului meu, adică martiriului tatălui meu şi mărturiei care l-a făcut strălucit în Cristos”.

Acesta este stilul catehezei lui Benedict al XVI-lea şi în ciuda faptului că expunerea durează destul de mult, credincioşii prezenţi la audienţă ascultă cu atenţie, îl urmăresc pe Papa. Este semn că sunt dornici şi că ascultă cu plăcere când li se împărtăşeşte ceva şi nu doar li se vorbeşte.

Timpul radiofonic, nu ne permite să prezentăm pe larg cateheza, de aceea suntem obligaţi să rezumăm ideile principale expuse de Sfântul Părinte.

Trăirea în mod coerent cu un Cuvânt care nu „se învecheşte niciodată”, cel al lui Dumnezeu, face ca Biserica să fie mereu nouă şi tânără în orice epocă. Este una din ideile subliniate de papa Benedict la scriitorul bisericesc alexandrin Origen pe care l-a definit drept un strălucit şi revoluţionar gânditor din antichitatea Bisericii. La sfârşitul audienţei, Papa a invocat în acord cu iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite, un mai mare respectarea a Codului de siguranţă rutieră.

Dar să ne întoarcem la cateheză.
Sfânta Scriptură, înţeleasă nu numai în litera dar şi în spiritul ei, în acel unic neîncetat dinamism permite „a înainta în cunoaşterea lui Dumnezeu”. Pentru gândirea creştină, Origen alexandrinul marchează un punt ce nu cunoaşte întoarcere. Graţie studiilor sale, producţiei sale imense - 320 de cărţi, 310 omilii sau predici, potrivit unui calcul făcut de Sfântul Ieronim - gândirea creştină a cunoscut o „cotitură ireversibilă”. Benedict al XVI-lea a vorbit cu mare admiraţie despre geniul acestui întemeietor al cercetării teologice. A fost „un adevărat maestru”, a spus despre alexandrin, celebrându-i „noutatea” care a devenit pentru viitorii învăţători ai Bisericii o „lecţie” de care nu se poate face abstracţie.

Dar în ce consistă această cititură?
Ins: - „Ea corespunde, în definitiv, întemeierii teologiei pe explicarea Scriturilor. A face teologie era pentru el în mod esenţial a explica, a înţelege Scriptura sau am putea spune chiar că teologia sa este simbioza perfectă dintre teologie şi exegeză. De fapt, cheia învăţăturii lui Origen pare să consiste, tocmai, în invitaţia continuă la a trece de la litera la spiritul Scripturilor, pentru a înainta în cunoaşterea lui Dumnezeu”.

Origen este un biblist desăvârşit, care implică în studiul textelor sacre pregătirea sa filozofică, exegetică, filologică. Rămâne celebră de la el, a explicat papa Benedict, subîmpărţirea în şase coloane sinoptice (cuprinse cu o singură privire) a textului biblic, care reproducea diferite fragmente în ebraică şi în diverse traduceri în greacă. Rodul acestui efort se traduce în tot atât de renumita „întreita lectură” a Bibliei care permite o înţelegere a ei mult mai înaltă decât lectura literală.
Ins: - „Există sensul literal dar sensul literal ascunde profunzimi care nu apar într-un prim moment. A doua dimesniune este sensul moral, ce trebuie să facem trăind Cuvântul şi în sfârşit sensul spiritual, adică unitatea Scripturii care în toată unitatea ei vorbeşte despre Cristos şi despre Duhul Sfânt care ne face să înţelegem conţinutul cristologic şi astfel unitatea Scripturii în diversitatea ei”.

Se poate spune că şi teologul Jospeh Ratzinger a învăţat „lecţia” lui Origen: lectura sa multidimensională a Bibliei, care în felul acesta, a recunoscut, reuşeşte „să promoveze în mod eficient ’lectura creştină’ a Vechiului Testament neseparată de Testamentul Nou. Benedict al XVI-lea o spune aproape ca o confidenţă puţin după aceea în cursul catehezei:
Ins: - „Ar fi interesant de arătat, şi puţin am încercat în cartea mea ’Isus din Nazaret’, în situaţia de azi acest aspect aspect multidimensional al Cuvintelor Sfintei Scripturi, care trebuie mai întâi să fe respectat tocmai în sensul istoric. Dar acest sens ne transcende spre Cristos în lumina Duhului Sfânt şi ne arată viaţa şi cum să o trăim”.

Iată, deci, explicată, a terminat papa, importanţa „acestui mare maestru în credinţă”.
Ins: - „El ne aminteşte, cu transport intim, că în litera rugătoare a Scripturii şi în strădania unei vieţi coerente, Biserica reîntinereşte mereu. Cuvântul lui Dumnezeu, care nu devine vechi niciodată, nici nu se epuizează, este un mijloc deosebit pentru atare scop. De fapt, Cuvântul lui Dumnezeu este acela, care prin lucrarea Spiritului Sfânt, ne călăuzeşte mereu şi din nou spre adevărul întreg. Să-l rugăm pe Domnul să ne dea astăzi gânditori, teologi şi exegeţi care să găsească această trăsătură multidimensională, această actualitate permanentă a Scripturii Sacre, noutatea ei în timpul de azi. Să-l rugăm pe Domnul ca să ne ajute să citim într-o manieră rugătoare Sfânta Scriptură şi să ne nutrim astfel din adevărata pâine a vieţi, a Cuvântului”.
Ins: - Aplauze la încheierea catehezei.

 
În finalul audienţei, Benedict al XVI-lea a salutat, între alţii, cei circa 2000 de pelerini din regiunea italiană Triveneto, sosiţi la Roma concomitent cu vizita ad Limina a episcopilor lor. În ziua sărbătorii Sfântului Marcu, patron al Veneţiei, Papa i-a invitat să rămână „fideli” tradiţiilor lor fecunde creştine care - a spus - au inspirat şi dat viaţă unor opere însemnate de caritate” şi a încurajat tinerii să urmeze Evanghelia care să-i facă să simtă că şi astăzi merită să se consacre total Domnului în viaţa preoţească şi călugărească. Fireşte, aceasta era o aluzie la Ziua mondială de rugăciune pentru vocaţii care se celebrează duminică 29 aprilie.

În fine, alăturându-se ideal campaniei de sensibilizare a Naţiunilor Unite care au dedicat săptămâna în curs temei siguranţei circulaţiei rutiere, Benedict al XVI-lea a lansat acest apel:
Ins: - „Adresez un cuvânt de încurajare Instituţiilor publice care depun eforturi pentru a menţine arterele rutiere în siguranţă şi să salvgardeze viaţa prin instrumente adecvate; tuturor celor care se dedică cercetării de noi tehnologii şi strategii pentru a reduce prea multele accidente înregistrate pe străzile din întreaga lume. În timp ce invit la rugăciune pentru victime, pentru răniţi şi familiile lor, urez ca sensul şi conştiinţa responsabilităţii faţă de aproapele să determine automobiliştii, în special tinerii, la prudenţă şi la mai mare respectare a codului stradal”.

La sfârşitul audienţei generale din piaţa Sfântul Petru papa Benedict a intonat în cor rugăciunea Tatăl nostru în limba latină şi a invocat peste toţi binecuvânatea apostolică, extinzând-o la toţi ascultătorii care o primesc în spirit de credinţă.
Ins: - Binecuântarea apostolică.

Aici serviciul nostru audio: