Îndignarea Europei pentru uciderea barbară a trei creştini în Turcia

(RV – 20 aprilie 2007) Ucişi cu sălbăticie pentru ca moartea lor să fie „o lecţie pentru duşmanii islamului”. Este explicaţia dată de unii din cei zece reţinuţi de către poliţia turcă, acuzaţi de participare sau de implicare în barbara ucidere a celor trei creştini protestanţi, ce a avut loc miercuri, 18 aprilie la Malatya, oraş din estul Turciei. Victimele lucrau pentru editura "Zirve" (legată de Biserica prezbiteriană), locul unde, în jurul orei locale 13 şi 30 de minute, asasinii au intrat pentru a-i ucide. Una dintre victime era un cetăţean german, iar asasinarea sa a suscitat indignarea guvernului de la Berlin, în replică primul-ministru turc, Erdogan, exprimându-şi profunda întristare pentru „masacrul de la Malatya.
În legătură cu această situaţie, redacţia centrală l-a contactat pe Luigi Geninazzi, editorialist al cotidianului catolic italian Avvenire.
INS – „A fost o execuţie barbară incitată de un fanatism anti-creştin ce izbucneşte, din păcate, in cazuri de violenţă fanatică precum cea de miercuri; şi nu este vorba de cazuri izolate. Trebuie să ţinem cont de faptul că Turcia este şi vrea să fie în continuare o ţară laică, care respectă toate religiile însă, din punctul de vedere al sentimentelor unei largi părţi a opiniei publice şi a unor grupuri minoritare ultranaţionaliste, există ură şi intoleranţă pentru oricare altă religie”.

Printre numeroasele condamnări ale masacrului de miercuri, 18 aprilie, se numără şi cea a Comisiei europene. Posibilităţile intrării Turciei în Uniunea Europeană sunt acum mai reduse?
INS – „Discuţiile asupra numeroaselor capitole ale aşa-numitului „Acquis comunitar” (ce se referă la ansamblul de drepturi şi obligaţii comune ce asigură coeziunea statelor membre ale Comunităţii Economice Europene) şi pe care Turcia ar trebui să le respecte, sunt – după cum ştim – blocate în ceea ce priveşte Uniunea frontalieră, pentru că există problema nerecunoaşterii Ciprului. Însă, existenţa acestui tip de probleme ar trebui să ne dea de gândit în legătură cu progresele pe care le are încă de făcut această naţiune. Personal, am mare stimă pentru premierul Erdogan şi cred că intenţiile sale – în calitate de islamic moderat – sunt bune şi direcţionate în mod serios spre apropierea acestei ţări de calea unui laicism corect înţeles, în vederea integrării în Uniunea Europeană. Însă, ceea ce nu funcţionează este, înainte de toate, societatea, cu aceste grupuri din ce în ce mai violente şi din ce în ce mai active şi care – trebuie să recunoaştem – sunt, din păcate, din ce în ce mai greu de controlat şi de ţinut în frâu de către autorităţi”.

După vizita papei Benedict al XVI-lea în Turcia, se poate vorbi de o deschidere a acestei ţări faţă de alte religii?
INS – „Eu am observat o schimbare în ambientele de înaltă cultură care, deşi aveau înainte rezerve în privinţa Papei, după vizita sa au descoperit blândeţea Sfântului Părinte în modul de a prezenta convingerile creştine”.
*

Printre micile comunităţi creştine din Turcia se numără şi cea catolică. Despre această prezenţă, să ascultăm opinia monseniorului Luigi Padovese, vicar apostolic de Anatolia:
INS – „Prezenţa creştină în Turcia este destul de articulată. Există şi un grup destul de numeros de protestanţi, aparţinând diferitelor comunităţi ecleziale, ce desfăşoară activităţi misionare şi de cateheză. Persoanele care au fost ucise aparţineau Bisericii prezbiteriene şi îşi îndeplineau îndatorirea primară de a face cunoscut Cuvântul lui Dumnezeu, prin intermediul publicării Bibliei”.

Care a fost răspunsul comunităţii creştine faţă de acest atentat ce urmează unei lungi serii de agresiuni?
INS – „Suntem profund întristaţi văzând şirul acestor atentate care seamănă nesiguranţă şi perplexitate legată de prezenţa noastră aici, în Turcia. Nici unul dintre noi nu vrea să plece, însă aceste fapte ne fac să înţelegem că în interiorul acestei ţări – care este sănătoasă în substanţă – există şi personaje ce par ieşite din minţi şi care nu vor să accepte prezenţa noastră. La Antiohia, merg însoţit de un poliţist din escortă, iar parohia noastră este sub escortă zi şi noapte. Sunt semne care lasă să se înţeleagă că există temeri, din partea poliţiei, că ni s-ar putea întâmpla ceva rău”.

Întâmplările din aceste zile recheamă în memorie uciderea preotului Andrea Santoro, dar şi cea a editorului armean Hrant Dink …
INS – „Aş vrea să subliniez din nou faptul că populaţia turcă este, în esenţă, sănătoasă. Sunt alţii, din păcate, unii fanatici musulmani şi naţionalişti care reuşesc, în anumite momente, să-şi facă auzită vocea deasupra tuturor. Suntem în apropierea alegerilor prezidenţiale, iar aceste acte se află în slujba destabilizării şi a punerii Turciei într-o lumină foar