"Pentru a deveni asemenea lui Dumnezeu, raţiunea nu este suficientă: este necesară şi credinţa însoţită de virtute" - audienţa generală a papei Benedict al XVI-lea, dedicată învăţăturii lui Clement Alexandrinul. Urările pelerinilor pentru cei 80 de ani de viaţă şi cei doi ani de pontificat.

RV 18 apr 2007. Credinţa, raţiunea şi virtutea sunt necesare pentru a deveni asemenea lui Dumnezeu; credinţa şi raţiunea sunt cele două aripi prin care omul ajunge la cunoaşterea Adevărului. La audienţa generală, miercuri în Piaţa Sfântul Petru, Benedict al XVI-lea a prezentat învăţătura lui Clement Alexandrinul, Părinte al Bisericii din secolele II-III, pionier al dialogului între filosofia greacă şi vestirea creştină. Sub cerul limpede dominat de soarele primăverii mediteraneene, cei 50.000 de pelerini au creat un adevărat climat de sărbătoare la audienţa generală, folosind tradiţionala întâlnire a Papei cu credincioşii pentru a-i reînnoi urările pentru împlinirea celor 80 de ani de viaţă şi a celor doi ani de la alegerea sa la Catedra lui Petru.
La începutul catehezei, Sfântul Părinte a observat că Sărbătorile au trecut...
Ins – "... dar se vede că în această Piaţă este încă sărbătoare. Vă mulţumesc!"
După ce a mulţumit credincioşilor pentru afecţiunea exprimată cu ocazia dublei aniversări, a vârstei şi a pontificatului, Benedict al XVI-lea a prezentat cateheza dedicată lui Clement Alexandrinul (aproximativ, anul 215). "Cu cele două aripi ale credinţei şi raţiunii" – s-a exprimat Pontiful – "putem ajunge la o intimă cunoaştere a Adevărului, care este Isus Cristos, Cuvântul lui Dumnezeu". Reluând gândirea Alexandrinului, a subliniat astfel că adevărata gnoză (cuvânt de origine greacă ce înseamnă cunoaştere) este numai cea legată indisolubil de Revelaţia lui Dumnezeu. Gnoza autentică, cunoaşterea adevărată, a observat, este edificiul construit de raţiune la impulsul credinţei. Clement din Alexandria împarte creştinii în două categorii: în simpli, care trăiesc credinţa la modul obişnuit şi gnostici, care conduc o viaţă de perfecţiune spirituală:
Ins – "În orice caz, creştinul, pornind de la baza credinţei obişnuite, printr-un drum de căutare călăuzit de Cristos însuşi, poate şi trebuie să ajungă la cunoaşterea adevărurilor care formează conţinutul credinţei".
O atare cunoaştere, a continuat Sf. Părinte, devine în suflet o realite vie, o uniune de iubire transformatoare, o comuniune cu Logosul. Clement reia doctrina potrivit căreia scopul ultim al omului este acela de a deveni asemenea lui Dumnezeu. Devenind părtaşi la natura divină, putem cunoaşte realităţile divine, la care omul îşi dă adeziunea mai ales prin credinţă şi, prin practicarea virtuţii, poate creşte pînă la contemplarea lui Dumnezeu. Şi aici, Papa a evidenţiat importanţa însuşirilor morale:
Ins – "Asimilarea cu Dumnezeu şi contemplaţia lui nu pot fi atinse numai prin singura cunoaştere raţională: pentru acest scop este necesară o viaţă conformă Logosului, sunt necesare şi virtuţile. Faptele bune trebuie să însoţească cunoaşterea intelectuală aşa cum umbra urmează trupul".
Două sunt virtuţile adevăratului creştin în opera lui Clement Alexandrinul: prima este "libertatea faţă de pasiuni", cealaltă, "iubirea care asigură intima uniune cu Dumnezeu şi contemplaţia". Iubirea, a întărit pontiful, dăruieşte pacea adevărată, ne permite să înfruntăm cele mai mari sacrificii, chiar şi jertfa supremă. Idealul etic al filosofiei antice, adică eliberarea de pasiuni este redefinit de Clement Alexandrinul şi "conjugat cu iubirea, în procesul neîncetat de asimilare cu Dumnezeu". Clement reprezintă, aşadar, a doua mare ocazie de dialog între vestirea creştină şi filosofia greacă, după falimentul parţial al Sfântului Paul în areopagul din Atena:
Ins – "Pentru el, tradiţia filosofiei greceşti, asemeni Legii pentru evrei, este domeniu de revelaţie, deşi nu atotcuprinzătoare, a Logosului şi permite omului să atingă seminţele de adevăr". Papa a rechemat astfel faptul că deja predecesorul său Ioan Paul al II-lea în enciclica Fides et Ratio a pus accentul pe exemplul pe care Clement Alexandrinul îl poate oferi timpului nostru în a prezenta raţiunile propriei credinţe în Isus Cristos. Tocmai legătura dintre înţelepciunea teologică şi cunoaşterea filosofică, este una din bogăţiile cele mai originale ale tradiţiei creştine în aprofundarea adevărului revelat.
La saluturile finale în diferite limbi adresate pelerinilor veniţi din toate continentele, Papa a mulţumit în limba slovacă celor care îl însoţesc cu rugăciunea în slujirea sa de Succesor al lui Petru. Un cuvânt special a avut de asemeni pentru episcopii regiunii italiene Toscana, cu ocazia vizitei lor "ad limina", îndemnându-i să contribuie la realizarea unei renaşteri morale şi sociale societăţii. Pe tinerii prezenţi în Piaţa Sfântul Petru, papa le-a indicat prietenia cu Isus, pe care să o cultive cu fidelitate pentru a fi semănători de speranţă în inima celor de o vârstă cu ei. În fine, a binecuvântat Flacăra maratonului-pelerinaj al păcii Ioan Paul al II-lea, organizat de Opera Romană Pelerinaje, care se va desfăşura între 23-28 aprilie de la Betleem la Ierusalim.
La încheierea audienţei generale, miercuri în Piaţa Sfântul Petru, Benedict al XVI-lea a invocat Binecuvântarea Apostolică asupra pelerinilor prezenţi dar care o extinde cu bucurie la toţi ascultătorii noştri care o primesc pe calea undelor.

Aici, serviciul nostru audio: