Zece mii de perechi de încălţăminte, un centru cultural şi o candelă votivă: Programul
vizitei pastorale a papei Benedict al XVI-lea la Pavia şi Vigevano, pe 21 şi 22 aprilie
a.c.
(RV - 17 aprilie 2007)Un centru cultural care vrea să promoveze
dialogul şi o candelă votivă care va arde mereu în faţa urnei cu relicvele
Sfântului Augustin: sunte semnele care vor rămâne în oraşul
italian Pavia după vizita lui Benedict al XVI-lea. Papa se va duce în dieceza milaneză
sâmbătă, după ce va fi vizitat pe cea de Vigevano. Programul acestei călătorii a Papei
la Pavia şi Vigevano, în zilele de 21 şi 22 aprilie, a fost ilustrat marţi dimineaţă
la Sala de presă a Sfântului Scaun. „Vigevano este singura dieceză din regiunea
Lombardia care nu fusese vizitată de Ioan Paul al II-lea... trebuie să merg”. Cu aceste
cuvinte Benedict al XVI-lea a răspuns invitaţiei făcute de episcopul Claudio Baggini;
Dieceza sa vrea să-l salute pe Papa înainte de prima sa etapă la Pavia. Cu această
ocazie, consorţiul fabricilor de încălţăminte din Vigevano, oraş cunoscut pentru buna
calitate a acestui produs, va dărui Papei 10 mii de perechi care, prin intermediul
misionarilor, vor fi distribuite în ţările mai sărace unde Biserica este prezentă.
O pereche, a spus părintele Federico Lombardi, directorul Sălii vaticane de presă,
va fi dăruită şi Papei. În bazilica „San Pietro in Ciel d’Oro” la Pavia, unde sunt
păstrate din secolul al VIII-lea relicvele Sfântului Augustin, Papa îşi va face intrarea
după binecuvântarea unui centru cultural, a explicat priorul general al Ordinului
Sfântului Augustin, părintele Robert Prevost: Ins: - „Sfântul Părinte, înainte
de a intra în bazilica San Pietro in Ciel d’Oro, va binecuvânta proiectul şi prima
piatră a centrului cultural ’Augustinianum’ pe care Ordinul intenţionează să-l construiască
dându-i numele lui Benedict al XVI-lea pentru legăturile puternice spiritual şi teologice
care îl leagă pe actualul Papă de Părintele Bisericii, Sfântul Augustin”.
Figura
episcopului din Hipona l-a fascinat pe tânărul Joseph Ratzinger încă de când era student
la seminarul din Freissing, încât a dedicat teza sa de doctorat ecleziologiei Sfântului
Augustin, cum a amintit părintele Vittorino Grossi, profesor la Institutul Patristic
Augustinianum din Roma: Ins: - „Toţi ştim de acum că el a prezentat teza
de doctorat în 1953 tocmai cu acest titlu: ’Popor şi Casă a lui Dumnezeu în doctrina
despre Biserică a Sfântului Augustin’. Apoi, mai târziu a explicat acestă predilecţie
pentru Sfântul Augustin, a explicat-o şi recent la întâlnirea cu studenţii seminarişti
de la Seminarul major roman, subliniind că l-a fascinat teologia lui Augustin care
nu urmărea atât un sistem - chiar bun - teologic, dar era atentă la persoana umană
în existenţa ei concretă”. Iată şi o parte a discursului rostit de Benedict al
XVI-lea în data de 17 februarie la Seminarul major roman unde a dezvăluit cum s-a
născut în el preferinţa pentru Sfântul Augustin:
Ins - Papa: „...m-a
fascinat, încă de la început mai ales figura Sfântului Augustin şi apoi şi curentul
augustinian din Evul Mediu: Sfântul Bonaventura, marii franciscani, figura Sfântului
Francisc din Assisi. Pentru mine era fascinantă mai cu seamă umanitatea Sfântului
Augustin, care nu a avut posibilitatea pur şi simplu să se indentifice cu Biserica,
întrucât catehumen, încă de la început, dar care a trebuit în schimb să lupte pe plan
spiritual pentru a găsi, treptat, accesul la Cuvântul lui Dumnezeu, la viaţa cu Dumnezeu,
până la marele ’da’ spus Bisericii sale. Acest parcurs atât de uman, în care şi astăzi
putem vedea cum se începe a intra în contact cu Dumnezeu, cum toate împotrivirile
naturii noastre trebuie să fie luate în serios şi apoi trebuie să fie canalizate pentru
a ajunge la marele ’da’ pentru Domnul. Astfel m-a cucerit teologia sa foarte personală,
dezvoltată mai ales în predică. Acest lucru este important, deoarece iniţial Augustin
voia să trăiască o viaţă pur contemplativă, să scrie alte cărţi de filozofie..., dar
Domnul nu a voit aceasta, l-a făcut preot şi episcop şi în felul acesta tot restul
vieţii, al operei sale, s-a dezvoltat în principal în dialogul cu un popor foarte
simplu. A trebuit mereu, pe de o parte, să găsească personal semnificaţia Scripturii
şi, pe de alta, să ţină cont de capacitatea acestor oameni, a mediului lor de viaţă,
şi să ajungă la un creştinism realist şi în acelaşi timp foarte profund”.
Şi
mai departe programul vizitei. După ce va fi condus celebrarea Vesperelor în faţa
urnei de marmoră a Sfântului Augustin, unde sunt aşezate rămăşiţele pământeşti ale
episcopului de Hipona, Benedict al XVI-lea va aprinde o candelă votivă. Va aminti
călătoria flăcării dialogului, torţa aprinsă la Tagaste, astăzi în Algeria, unde s-a
născut Părintele Bisericii, şi care a parcurs etapele filozofului originar din vechea
provincie romană Numidia. Prin această flacără, Ordinul Sfântului Augustin a dorit
să celebreze 750 de ani de istorie, vrând totodată să ofere contribuţia proprie la
construirea dialogului şi a păcii între popoare, culturi şi religii. Astăzi călugării
augustinieni vor să favorizeze acest dialog prin diferite iniţiative. Părintele Giustini
Casciano, priorul bazilicii San Pietro in Ciel d’Oro din Pavia: Ins: - „Noi,
ca augustinieni din Italia, am elaborat deja de mult timp aşa-zisul ’Proiect Pavia’,
adică de a face din prezenţa noastră la Pavia un adevărat sanctuar al Sfântului Augustin,
un sanctuar ca loc de interioritate, de frumuseţe, de cultură... Am vrea să facem
din prezenţa noastră un punct de referinţă pentru tineri...”.