Credinţă şi raţiune, blândeţe şi fermitate: binoamele ce-l caracterizează pe Benedict
al XVI-lea
(RV – 17 aprilie 2007) Cunoscut în toată lumea pentru cărţile sale, deja înainte de
a fi ales la Catedra lui Petru, Benedict al XVI-lea a pus, în centrul pontificatului
său, cuvântul. Este convingerea ziaristului Sandro Magister de la săptămânalul
italian L'Espresso care, într-un interviu pentru Radio Vatican, analizează
raportul dintre Papă şi mijloacele de comunicare în masă.
INS – „Benedict
al XVI-lea are o extraordinară capacitate de a comunica în mod direct. Când se află
în faţa mulţimii adunate în pieţe, Benedict al XVI-lea are o capacitate extraordinară
de a se face ascultat cu atenţie de către un public simplu. El, ce pare a fi destinat
să vorbească în aule academice, în realitate ştie să vorbească în mod eficient persoanelor
care nu au o pregătire specială. Se face ascultat, şi reuşeşte acest lucru utilizând
argumente şi făcând discursurile în mod structural, aşadar dificil de sintetizat.
Rezultatul este că mass-media, în rezumarea discursului de fond pe care-l face Papa,
se limitează la pasaje deseori marginale ce sunt apoi transmise fără să se înţeleagă
fundamentul acestor fragmente”.
Benedict al XVI-lea a împlinit 80 de ani
şi, de cel puţin patru decenii, este cunoscut pentru cărţile sale care
au fascinat publicul, fie acesta credincios sau nu. S-ar putea spune
că pontificatul său este axat pe cuvânt? INS – „ Aş spune că
aşa este. Cuvântul stă – cu adevărat – în centrul operei acestui Papă, în centrul
magisteriului său, fiind de fapt esenţa acestuia”. Ce anume îl
impresionează pe jurnalistul Sandro Magister din personalitatea lui Joseph
Ratzinger? INS – „Echilibrul său extraordinar. Vorbind despre el însuşi
a folosit adjectivele „blând” şi „ferm”, invocând de la Dumnezeu darul seninătăţii
şi al fermităţii şi trebuie să spun că 'a pus punctul pe i', pentru că acest binom
îl caracterizează pe deplin. Este un Papă de o extraordinară consecvenţă în privinţa
modului în care prezintă lumii mesajul său, centrat pe adevărata esenţă şi pe adevărul
fundamental ce reprezintă inima creştinismului, şi anume: „Deus caritas est” (Dumnezeu
este iubire), Isus din Nazaret este Dumnezeu adevărat şi om adevărat. Acesta este
miezul mesajului său. În acelaşi timp, acest mesaj este prezentat cu rectitudine,
într-un mod lipsit de compromisuri, de cedări, de estompări, dar cu bunăvoinţă, mai
exact spus, în mod raţional. Celălalt binom „credinţă” şi „raţiune”, ce caracterizează
magisteriul acestui Papă, înfăţişează, în opinia mea, şi personalitatea sa".