"Învierea lui Isus inaugurează o lume nouă": mesaje de Paşti din scrisorile episcopilor catolici din România

RV 7 apr 2007. Aici, fragmente din scrisorile pascale trimise credincioşilor de episcopii din România, disponibile în întregime pe catholica.ro

Alba Iulia – Învierea Domnului nostru Isus Cristos, sărbătorită împreună de creştinătatea din Răsărit şi de cea din Apus, aduce o bucurie deosebită în acest an pentru arhiepiscopul György Jakubinyi, al arhidiecezei de Alba Iulia, având în vedere Adunarea Ecumenică Europeană ce se va ţine la Sibiu în luna septembrie. Arhiepiscopul cere enoriaşilor să contribuie la reuşita adunării Bisericilor creştine europene atât prin rugăciune cât şi prin participare directă. Amintind apoi că 2009 este anul sărbătoririi mileniului arhidiecezei, pastorala de Paşti a arhiep. Jakubinyi se încheie cu un apel adresat credincioşilor de a participa la viaţa socio-politică a României şi de a se ruga pentru înnoirea bisericii locale.

Timişoara. Prin credinţa în Învierea Domnului, sărbătoarea sărbătorilor – scrie episcopul Martin Roos al diecezei de Timişoara – se manifestă încrederea şi comunitatea Bisericii. Vorbind despre credinţă şi încredere, omul zilelor noastre simte că acestea sunt valori fundamentale, preţuite în toate timpurile. Neîncrederea şi scepticismul care se manifestă în jurul nostru şi faţă de aproapele, scrie episcopul Roos, sunt o invitaţie pentru creştini de a se lăsa călăuziţi de apostoli care au depăşit neîncrederea în spusele femeilor ce se întorceau de la mormântul gol şi de a se deschide la mesajul Bisericii care îl vesteşe pe Cristos cel Înviat. Bucuria acestei sărbători, este urarea episcopului de Timişoara, să sporească în toţi comuniunea păcii şi a harului divin, pentru a deveni fiecare, la rândul său, vestitori ai celui Înviat pentru noi.

Lugoj. "Prin victoria sa asupra morţii – scrie episcopul Alexandru Mesian al eparhiei greco-catolice de Lugoj – Cristos demonstrează adversarilor săi că El posedă o viaţă nouă şi că tentativele lor de a-l reduce la neputinţă au eşuat!". Departe însă de a se arăta celor care l-au condamnat la moarte prin crucificare, continuă episcopul de Lugoj, Isus nu se arată decât celor care cred în el sau la cei care sunt dispuşi să creadă. Cristos nu a înviat pentru el însuşi, ci pentru noi; când a prezis învierea sa, a descris-o ca un eveniment ce va aduce bucurie apostolilor săi, pentru a le dărui o viaţă nouă. Învierea este în mod esenţial iubire divină: se se bucure în această zi cei nefericiţi, să se bucure cei ce trăiesc o viaţă de lacrimi, să se bucure astăzi lumea întreagă. Să iertăm şi să cerem iertare, în locul urei să-şi facă loc iubirea, în locul duşmăniei să-şi facă loc pacea. "Pace vouă" ne spune şi nouă Cristos înviat – încheie episcopul Alexandru Mesian.

Blaj. "Învierea lui Isus inaugurează o lume nouă" – scrie Preafericirea Sa Lucian Mureşan, arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică. În lumea nouă a învierii nu mai funcţionează legile pământene limitate şi imperfecte, ci legile Împărăţiei veşnice pe care le acceptă numai cel care are credinţă. Isus Înviat şi glorificat cere răspunsul credinţei noastre, credinţă care nu are de a face numai cu cele ale veşniciei, dar şi cu cele ce sunt în lumea noastră. Piatra care străjuia mormântul lui Isus a fost răsturnată de atotputernicia Celui pe care nu-l putea ţine mormântul şi moartea. Dacă noi creştinii – scrie arhiepiscopul major Lucian – am contribuit la punerea pietrei mari a relelor şi a necredinţei pe uşa mormântului Celui care omora moartea, atunci tot noi, creştini de convingere, trebuie să contribuim cu toţii, prin forţa iubirii, la a nu împiedica pe Cel atotputernic să răstoarne piatra. Acesta este răspunsul credinţei, aceasta este marea provocare pentru creştinism!
Deşi Isus, după Înviere, se înalţă la Tatăl, El rămâne cu noi în Cuvântul său şi în Euharistie, taine care, primite, transformă viaţa fiecăruia dintre noi în ode ale bucuriei şi premăririi. Împreună cu Preacurata Fecioara Maria – încheie arhiepiscopul major Lucian – implor milostivirea Domnului peste toţi cei care au nevoie de lumina credinţei, peste ţara noastră care are mare nevoie de restaurare morală. Să ne bucurăm şi să credem!

Bucureşti. Euharistia, Mister al credinţei şi Sacrament al iubirii, este în centrul mesajului de Paşti, transmis de arhiepiscopul Jean-Claude Périsset, nunţiu apostolic în România şi în Republica Moldova. Paştele lui Cristos ne indică traiectoria care deschide calea către Tatăl, căci Mielul lui Dumnezeu a luat asupra sa păcatele lumii. Euharistia la care participăm ne invită să parcurgem noi înşine acel drum care duce de la moarte la viaţă pentru a deveni făpturi noi, vii, înviate, prin trecerea de la păcat la sfinţenie. Reprezentantul Papei în România subliniază totodată importanţa Paştelui săptămânal. De fapt, prima celebrare a Paştelui lui Cristos în Euharistie a fost în zi de Duminică, numită Ziua Domnului. Pentru noi, astăzi este important, ca în fiecare celebrare euharistică, afirmarea Paştelui lui Cristos, acel mister de moarte şi de înviere, să fie nu numai amintit în aclamaţia de după consacrarea pâinii şi a vinului, dar şi trăit concret în viaţa de fiecare zi. Euharistia ne face să descoperim că Cristos mort şi înviat, se arată contemporan cu noi în misterul Bisericii, Trupul său. Noi suntem martori ai acestui mister de iubire (SC,97). Nunţiul apostolic la Bucureşti încheie cu salutul „Cristos a înviat! Cu adevărat şi noi am înviat în Cristos!”

Cluj. PS Florentin Crihălmeanu episcop al eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla oferă credincioşilor o bogată hrană spirituală de sărbătoarea Paştelui pregătindu-i printr-o amplă pastorală despre „Învierea lui Lazăr şi învierea credinţei noastre” şi îndemnând la a se lăsa pătrunşi nu doar de bucuria învierii lui Lazăr, ci mai cu seamă de bucuria Aceluia care astăzi, ridicându-se din mormânt, ne spune tuturor: «Eu sunt Învierea şi Viaţa, cel care crede în Mine, chiar dacă va muri va trăi» (Io 11,25). Păstorul eprahiei de Cluj-Gherla invită stăruitor: „Să dăm glas bucuriei credinţei şi speranţei noastre, întărite în fiecare an la mărita sărbătoare a Învierii Domnului. Să-L rugăm să ne călăuzească paşii vieţii pământeşti spre «Izvorul vieţii», până în momentul în care împlinirea speranţei şi bucuria credinţei vor fi depline, şi «întru Lumina Sa» (cfr Ps 35,9) vom putea contempla pentru veşnicie chipul Celui Înviat în care am crezut. Aşa să fie întru veşnica bucurie, pentru toţi prăznuitorii sfintei sărbători a Învierii Domnului.

Oradea. „Avem datoria de a cunoaşte, de a aprofunda şi de a trăi creştinismul genuin, aşa cum l-au trăit Apostolii şi Sfinţii Părinţi, pentru a putea dărui şi noi, la rândul nostru, valori şi principii autentice”. Scrie în pastorala de Paşti, PS Virgil Bercea, episcopul eparhiei greco-catolice de Oradea amintind că „în acelaşi timp, avem datoria să privim şi să înţelegem lumea de astăzi cu ochi noi: cu Ochii lui Cristos cel răstignit, cu Ochii lui Cristos Cel Înviat. În inima creştinismului vom găsi întotdeauna scandalizatorul paradox al morţii Dumnezeului Întrupat. Pe Cruce, Fiul Tatălui intră în lacrimile şi în întunericul omenirii şi ia asupra Sa durerea şi tenebrele lumii acesteia, pentru care Şi-a dat viaţa. Chiar dacă am căzut de atâtea ori în păcate, Isus Cristos nu ne-a abandonat niciodată, ci S-a aplecat asupra noastră, ne-a mângâiat şi ne-a ridicat din abisul unei vieţi trăite departe de Dumnezeu. Isus Cristos Şi-a dat viaţa pentru noi. Dacă vom privi cu ochii lui Cristos cel răstignit, vom înţelege că El este prezent mereu în viaţa noastră şi îl vom accepta pentru că numai El ne aduce dragostea şi iertarea, pacea şi învierea. Astfel, a privi cu Ochii lui Cristos Cel Înviat înseamnă a vedea prezenţa şi opera Sa în viaţa noastră şi a lumii, pentru că tot El ne-a promis că "unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor" (Mt 18, 20). Aceasta este speranţa noastră”, afirmă în încheierea mesajului episcopul Virgil al eparhiei de Oradea.

Iaşi. În pastorala sa de Paşti PS Petru Gherghel, episcopul diecezei de Iaşi propune credincioşilor o densă cateheză despre Triduumul Pascal subliniind în final bucuria acestor zile când creştinii celebrează Paştele la aceeaşi dată, 8 aprilie. O adevărată bucurie şi satisfacţie. Ce bine ar fi dacă acest lucru s-ar verifica în fiecare an. Nu este oare faptul acesta, în primul an al prezenţei noastre în Uniunea Europeană, un simbol care ne provoacă să dorim şi să sărbătorim sfânta Înviere împreună cu toţi fraţii noştri creştini din întreaga Europă, şi chiar din întreaga lume? Este o bucurie să celebrăm împreună Paştele, ziua învierii. Sfântul Atanasie spunea: "Este o minune a bunătăţii lui Dumnezeu, aceea de a ne face să-i simţim solidari în celebrare şi să-i simţim în unitatea credinţei pe cei de aproape, pe cei prezenţi ca şi pe cei absenţi". Este minunat - scrie episcopul romano-catolic de Iaşi, să ne spunem cu toţii, unii altora, catolici, ortodocşi, protestanţi, marea bucurie a Învierii şi să o trăim împreună cântând şi strigând: Cristos a înviat, aleluia - adevărat a înviat, aleluia."

Bucureşti. În scrisoarea pastorală de Paşte, arhiepiscopul mitropolit de Bucureşti – Ioan Robu – explică că „învierea nu este o negare a crucii” şi nici o „revanşă asupra crucii” dar că, dimpotrivă, învierea „proclamă, cu toată puterea, că Dumnezeu era cu Cel Răstignit, că crucea – departe de a fi un eşec – este triumful acelei Iubiri ce întrece, în putere, moartea”. De aceea, continuă arhiepiscopul Ioan Robu, „Cel Înviat nu are altceva de arătat decât rănile sale”, ce reprezintă „dovezi ale slavei lui Dumnezeu”. Însă, „fără cruce, fără rănile îndurate, noi am putea vorbi despre slava lui Dumnezeu, dar nu am înţelege nimic”, căci slava lui Dumnezeu este „splendoarea iubirii sale”, iar „învierea lui Isus este manifestarea acestei slave”, învierea ne face să vedem în Cel Răstignit marea Iubire divină. Astfel, se explică credincioşilor că învierea lui Isus nu poate fi înţeleasă în afara crucii, că „în inima învierii se află manifestarea sensului crucii”, manifestare esenţială în experienţa pascală ce „transformă scandalul crucii în mister de viaţă şi iubire”. A crede în înviere, subliniază arhiepiscopul de Bucureşti, înseamnă „a descoperi crucea glorioasă”.

Satu Mare. „O parte a omenirii îl caută încă pe Isus cel mort. Ba, mai mult, o face atât de gălăgios şi de ostentativ, încât avem impresia că toţi trebuie să ne aliniem ei, fiindcă orice atitudine contrară pare lipsită de sens (…) Ce încercare prostească a celui Rău, atunci când vrea să ne facă să credem că totul s-a terminat în Vinerea Mare”, observă episcopul de Satu Mare, Eugen Schönberger, în mesajul de Paşte, adresat credincioşilor. „Am fi vrednici de compătimire, spune în continuare păstorul diecezei de Satu Mare, dacă nu i-am putea crede pe acei martori care au văzut mormântul gol, care l-au văzut pe Cel Înviat, pe aceia care au trăit alături de El, care i-au atins rănile şi care s-au convins că acela pe care-l vedeau era acelaşi Isus pe care-l cunoşteau atât de bine”. „Noi creştinii, spune episcopul Schönberger, nu pe Isus cel mort îl căutăm”. De aceea „să ne grăbim înaintea Celui Înviat cu un triumfător Aleluia”, căci „Cristos, speranţa noastră, a învins moartea”.

Baia Mare. În mesajul adresat credincioşilor din dieceza greco-catolică de Maramureş, episcopul Ioan Şişeştean, plecând de la îndemnul papei Benedict al XVI-lea pentru „o reînnoită experienţă a iubirii lui Dumnezeu dăruită nouă în Cristos”, îi sfătuieşte, la rândul său, pe credincioşi să redescopere valoarea Cuvântului revelat al Sfintelor Scripturi, „izvorul cel preasfânt, cel preacurat, demn de crezare şi de respect al revelaţiei dumnezeieşti”. „Protejaţi-vă sufletul cu sfântul cuvânt al Scripturii, prin care Dumnezeu le vorbeşte creştinilor”, îi sfătuieşte pe credincioşi episcopul Şişeştean, îndemnându-i să se ferească „de satanicele apucături ale unor pretinşi oameni de ştiinţă ce aruncă pe piaţă tot felul de aşa-zise evanghelii sau descoperiri arheologice prin care atacă sfântul Adevăr descoperit nouă prin Fiul (…)”. Episcopul greco-catolic de Maramureş şi-a exprimat totodată dorinţa ca marea sărbătoare a Învierii să aducă Bisericii bucuria de a-şi vedea copiii „smulgându-se din mormântul păcatelor şi reînviind, prin vrednicii şi merite călăuzitoare, spre Paştele cel veşnic întru Împărăţia Cerurilor”.
 
Aici serviciul nostru în ordinea de lucru şi nu cea a difuzării audio: