Primarul Romei despre Ioan Paul al II-lea: construia punţi de dialog, de întâlnire
, de umanitate
(RV - 2 aprilie 2007) Între multele persoane care păstrează amintiri personale despre
Ioan Paul al II-lea şi despre zilele de extraordinară participare populară şi afectivă
care au urmat imediat după moartea sa, figurează desigur şi primarul Romei, Walter
Veltroni intervievat de redacţia noastră centrală: Ins: - „A fost o prezenţă foarte
puternică de înrădăcinare în oraş, cele 300 de parohii pe care le-a vizitat, iubirea
sa specială faţă de acest oraş care îl îmbrăţişaşe şi îl făcuse oarecum cetăţean al
Romei, lucru pe care l-am fi decis să-l legitimăm printr-un act al Consiliului comunal.
Apoi, în fiecare duminică la rugăciunea Îngerul Domnului exista senzaţia de a se găsi
în faţa a ceva măreţ, important, ceva ce servea să construiască punţi într-o lume
care ar o mare nevoie să găsească ocazii de cunoaştere, de întâlnire, de respect
reciproc”. Care credeţi că este mesajul cel mai actual al lui Ioan Paul al II-lea? Ins:
- „Cel la care mă refeream mai înainte, adică ideea construirii de punţi, într-o lume
care se organizează sectorial. Ioan Paul al II-lea a fost un mare constructor de punţi.
Sever, dur, când trebuia să fie pentru principiile şi valorile în care credea şi în
primul rând cel al libertăţii, dar cu o mare voinţă de a construi toate ocaziile posibile
de întâlnire, de dialog şi de cunoaştere reciprocă, cu conştiinţa constantă a măreţiei
propriilor valori dar şi al respectului valorilor altuia”. Astăzi prezentaţi o
revistă puţin deosebită „A se cunoaşte şi a convieţui”, menită să promoveze cunoaşterea
culturală dintre creştini, evrei şi musulmani. Este un mod de a-l aminti prin fapte
pe Ioan Paul al II-lea? Ins: - „Da, chiar şi alegerea de a o prezenta azi are această
semnificaţie şi cred să fie modul cel mai bun de a răpunde mesajului pe care Ioan
Paul al II-lea a voit să-l transmită lumii de-a lungul întregii sale vieţi, acel mesaj
cunoscut public de la îmbrăţişarea cu Rabinul Toaf în sinagoga din Roma, la definirea
musulmanilor ca fraţi, la călătoria la Ierusalim şi aş putea continua. Este o revistă
condusă împreună de reprezentanţi ai celor trei mari confesiuni religioase monoteiste
şi care se oferă ca un loc şi un sediu de dezbatere, de confruntare şi de cunoaştere
reciprocă”. Ioan Paul al II-lea a vorbit multora, a construit punţi. Ce a lăsat
ca moştenire celor care se ocupă cu gestiunea „afacerilor publice”? Răspunde Walter
Veltroni, primarul Romei: Ins: - „Eu îmi aduc aminte de coloviile cu el, chiar
şi când la sfârşitul vieţii sale era mai încercat, mai obosit, mai lovit de boală.
Îmi amintesc această atenţie extraordinară faţă de fiinţele umane ca atare, aş vrea
să vorbesc de popor, dacă de acest cuvânt nu s-ar fi abuzat puţin prea mult, despre
fiinţele umane, mai ales fiinţele umane care suferă mai mult, tocmai un fel de mare
iubire, de mare proiecţie faţă de frumuseţea vieţii umane: a raportului cu viaţa umană,
a raportului cu mâinile care se strâng, cu feţele care mângâie, cu ochii, cu privirile
care se încrucişează, era ceva evident, foarte puternic în el, voinţa de a exercita
uriaşul să magisteriu într-un raport foarte apropiat cu fiinţale umane şi mai ales
cu tinerii”. Aici, serviciul nostru audio: