Semnificaţia misterului Bunevestiri, explicată de papa Benedict al XVI-la la întâlnirea
duminicală pentru rugăciunea "Angelus" (text)
(RV - 25 martie 2007) După vremea noroasă
de dimineaţă, duminică la Roma, spre ora 12 cerul s-a răzbunat iar soarele,
mai întâi timid apoi tot mai puternic a inundat cu razele de primăvară
piaţa San Pietro îmbucurând pe cei peste50 de mii credincioşi,
romani şi pelerini de toate vârstele, reuniţi între
colonadele lui Bernini. Au ascultat, ca de obicei, alocuţiunea Papei rostită
de la fereastra biroului său particular şi s-au rugat împreună antifonul „Angelus
- Îngerul Domnului” chiar în sărbătoarea Buneivestiri care, după cum a amintit
şi Pontiful, căzând într-o Duminică din Postul Mare, este amânată pentru luni 26 martie.
Iată, textul alocuţiunii Sfântului Părinte în traducerea noastră
de lucru:
"Dragi fraţi şi surori, La 25 martie cade solemnitatea Buneivestiri
a Fericitei Fecioare Maria. Anul acesta ea coincide cu o Duminică din Postul Mare
şi de aceea va fi celebrată mâine. Aş vrea, oricum, să mă opresc acum asupra acestui
minunat mister al credinţei pe care îl contemplăm în fiecare zi la recitarea antifonului
Angelus - Îngerul Domnului. Bunavestire, povestită la începutul Evangheliei Sfântului
Luca, este un eveniment umil, ascuns - nimeni nu l-a văzut, nimeni nu l-a cunoscut,
decât Maria -, dar în acelaşi timp decisiv pentru istoria omenirii. Când Fecioara
a spus ’da-ul’ său la vestirea Îngerului, Isus a fost zămislit şi cu el a început
noua eră a istoriei care avea să fie apoi consacrată la Paşte ca ’noul şi veşnicul
Legământ’. În realitate, ’da-ul’ Mariei este reflexul desăvârşit al aceluia al lui
Cristos însuşi când a intrat în lume, cum scrie Epistola către Evrei interpretând
psalmul 39: ’Iată, vin - în sulul cărţii este scris despre mine - ca să fac voinţa
ta, Dumnezeule’ ( Ev 10,7). Ascultarea Fiului se oglindeşte în ascultarea Mamei
şi astfel, datorită întâlnirii acestor doi ’da’, Dumnezeu a putut să asume un chip
de om. Iată pentru ce Bunavestire este şi o sărbătoare cristologică, deoarece celebrează
un mister central al lui Cristos: Întruparea sa.
‚Iată-mă, sunt slujitoarea
Domnului, fie mie după cuvântul tău’. Răspunsul Mariei dat Îngerului se prelungeşte
în Biserica, chemată să-l facă prezent pe Cristos în istorie, oferind propria disponibilitate
pentru ca Dumnezeu să poată continua să viziteze omenirea prin milostivirea sa. ’Da-ul’
lui Isus şi al Mariei se reînnoieşte astfel în ’da-ul’ sfinţilor, în special al martirilor
care sunt ucişi din cauza Evangheliei. Subliniez aceasta amintind că ieri, 24 martie,
aniversarea asasinării mons. Oscar Arnulfo Romero, arhiepiscop de San Salvador, s-a
celebrat Ziua de rugăciune şi post pentru misionarii martiri: episcopi, preoţi, călugări,
călugăriţe şi laici trunchiaţi în îndeplinirea misiunii lor de evanghelizare şi promovare
umană. Ei, misionarii martiri, cum spune tema acestui an sunt ’speranţă pentru lume’,
fiindcă mărturisesc că iubirea lui Cristos este mai puternică decât violenţa şi ura.
Nu au căutat martiriul, dar au fost gata să-şi dea viaţa pentru a rămâne credincioşi
Evangheliei. Martiriul creştin se justifică numai ca act suprem de iubire faţă de
Dumnezeu şi faţă de fraţi.
În acest timp al Postului Mare să o contemplăm mai
frecvent pe Preasfânta Fecioară care pe Calvar sigilează ’da-ul’ pronunţat la Nazaret.
Unită cu Isus, Martorul iubirii Tatălui, Maria a trăit martirajul sufletului. Să invocăm
cu încredere mijlocirea ei, pentru ca Biserica, credincioasă misiunii sale, să dea
lumii întregi mărturie curajoasă despre iubirea lui Dumnezeu”.
După rugăciunea
Angelus, Papa Benedict a invitat tinerii diecezei de Roma la o Liturgie
de pocăinţă pe care o va conduce personal, joi 29 martie, în bazilica Sfântul
Petru:
„Duminica viitoare vom celebra solemna şi sugestiva Liturgie a Duminicii
Floriilor, prin care începe Săptămâna Sfântă. În această împrejurare va cădea cea
de-a XXII-a Zi Mondială a Tineretului care anul acesta are ca temă porunca
lui Isus: ’Aşa cum eu v-am iubit, aşa să vă iubiţi unul pe altul’
(In 13,34). Pentru a ne pregăti la această întâlnire şi la celebrarea Paştelui,
invit tinerii diecezei de Roma la o Liturgie penitenţială pe care o voi conduce
joi după-amiază, 29 martie în bazilica Sfântul Petru. Cei care vor dori,
vor avea posibilitatea de a se apropia de Sacramentul Confesiunii, adevărată întâlnire
cu iubirea lui Dumnezeu, de care fiecare om are nevoie pentru a trăi în bucurie şi
în pace”.
Au urmat saluturi particulare în limbile franceză, engleză,
germană, spaniolă, slovacă, polonă şi italiană.
În engleză, Benedict
al XVI-lea a salutat în mod particular membrii „Federaţiei Internaţionale pentru
Dezvoltarea Familiei” care au ţinut zilele acestea la Roma Congresul lor Internaţional.
Papa i-a încurajat în angajarea lor vitală de promovare a drepturilor şi responsabilităţilor
familiei