O şcoală a iertării: iniţiativa unui preot columbian
(RV – 28 ianuarie 2007) Pentru construirea păcii este necesară înlăturarea duşmăniei.
Pe această bază este fondată metoda numită Espere de învăţare a iertării şi
a reconcilierii, pornind de la mesajul creştin, la care se adaugă elemente ale ştiinţelor
sociale. Ideea acestei modalităţi aparţine columbianului Leonel Narvàez Gomez, preot
din congregaţia misionară a Consolatei, cu o lungă experienţă în gestionarea conflictelor.
Părintele Gomez a lucrat, de altfel, în regiunea columbiană Caguàn, la negocierile
de pace dintre guvern şi forţele armate revoluţionare. Pentru rezultatele obţinute
graţie proiectului său, pe parcursul a 15 ani de activitate, Leonel Gomez a primit,
în 2006, premiul UNESCO pentru pace. În prezent, Şcoala iertării şi a reconcilierii
este activă în 17 ţări latino-americane şi în două ţări sud-africane. Vine, însă,
în mod spontan întrebarea: cum poate fi transformată mânia şi dorinţa de răzbunare
în iertare şi împăcare? Iată cum vede posibil acest lucru părintele Gomez,
utilizând metoda „Espere”: INS – „ Este o invitaţie, către
toate persoanele, de a schimba acel arhetip al violenţei, care este prezent în noi
şi care poate fi chemat Cain. În schimb, se propune alt arhetip, cel al lui Abel,
care înseamnă blândeţe, decizie şi îndurare. Aşadar, propunerea noastră este aceea
de a ajuta persoanele, prin tehnici foarte simple, să renunţe la mânie şi să lase
spaţiu în propria viaţă a modelului Abel. În acest moment lucrăm cu sute de ex combatanţi
ai gherilelor şi ne dăm seama cum aceste persoane se pleacă în faţa unor astfel de
propuneri; de cealaltă parte, a victimelor, se reuşeşte deciderea iertării. Şi astfel
rămân libere; pentru că marea problemă a iertării şi a reconcilierii este aceea de
a „administra” memoria. O persoană care rămâne cu memoria tragică a unei ofense, rămâne
sclav al trecutului”. Metoda preotului Gomez este simplă şi la îndemână. Se creează
grupuri care îşi povestesc experienţa, facilitând alegerea iertării, dintre toate
reacţiile posibile. Ascultând şi dând mărturie despre propriile experienţe ale iertării,
persoanele reuşesc să vadă efectele pozitive pe care le aduce acest sentiment în vieţile
lor şi încearcă să transmită această cunoaştere a împăcării mai departe. În Columbia,
roadele acestei metode n-au întârziat să apară. 50 de mii de persoane, din 20 de oraşe
columbiene, încearcă să aplice metoda „Espere”. Dar care este situaţia la nivel
politic în Columbia; în ce măsură se trăieşte iertarea într-o ţară însângerată de
conflicte care durează de 40 de ani? Părintele Leonel Gomez, pentru Radio Vatican: INS
– „Cuvântul reconciliere are deja forţă la nivel politic şi academic, însă ideea
iertării nu este acceptată precum împăcarea. Din păcate, lumea nu-şi dă seama că poate
exista iertare fără împăcare, dar că invers (adică împăcare fără iertare) nu este
posibil. În aceste zile, în Columbia, paramilitarii încep să facă confesiuni publice.
Şi acesta este un semn de speranţă".