Dialogul dintre credinţă şi raţiune, provocare decisivă pentru cultura actuală: Benedict al XVI-lea, duminică la rugăciunea "Îngerul Domnului"

(RV - 28 ianuarie 2007) Papa Benedict al XVI-lea a invocat din nou pacea pentru întreaga lume, condamnând noile violenţe izbucnite în Liban şi în făşia oraşului palestinian Gaza, inacceptabile, - a spus - cerând tuturor să lucreze pentru binele comun. Duminică, în sărbătoarea sfântului Toma de Aquino, vorbind celor peste 50 de mii de persoane reunite la amiază în piaţa San Pietro pentru a se ruga împreună antifonul Îngerul Domnului, pontiful a reluat tema raportului dintre credinţă şi raţiune şi a adresat o rugăciune specială pentru bolnavii de lepră cu ocazia Zile mondiale dedicate lor.

Aşadar, vocea lui Benedict al XVI-lea s-a înălţat încă o dată pentru a denunţa violenţa în Orientul Mijlociu, care zilele trecute a început să însângereze din nou Libanul.
Papa: - „Este inacceptabil să se parcurgă această stradă pentru a susţine propriile raţiuni politice. Simt o durere imensă pentru acea iubită populaţie. Ştiu că mulţi libanezi sunt prinşi de tentaţia să renunţe la orice speranţă şi se simt ca şi dezorientaţi de tot ceea se întâmplă”.
Însuşindu-şi denunţarea ciocnirilor fratricide făcută de cardinalul Nasrallah Sfeir şi alăturându-se celorlalţi responsabili religioşi, papa Benedict a invocat ajutorul lui Dumnezeu pentru ca „libanezii toţi, fără deosebire, să poată şi să voiască să lucreze împreună”, „depăşind acele atitudini egoiste care îi împiedică să se îngrijească cu adevărat” de ţara lor, îndemnând creştinii „să fie promotori ai unui adevărat dilaog între diferitele comunităţi”.

În apelul Sfântului Părinte s-a aflat şi încetarea ostilităţilor dintre palestinienii din fâşia Gaza.
Papa: - „Doresc să exprim întregii populaţii apropierea mea spirituală şi să o asigur de rugăciunea mea pentru ca în toţi să prevaleze voinţa de a lucra împreună pentru binele comun, folosind căi paşnice pentru rezolvarea diferenţelor şi tensiunilor”.

Duminică fiind şi sărbătoarea sfântului Toma de Aquino, papa a spus că prin carisma sa de filozof şi teolog, marele învăţător al Bisericii oferă un valid model de armonie între raţiune şi credinţă, dimensiuni ale spiritului uman, care se realizează pe deplin în întâlnirea şi în dialogul dintre ele. Potrivit gândirii sfântului Toma, raţiunea umană, pentru a spune astfel, ’respiră’, adică se mişcă într-un orizont amplu, deschis, unde poate exprima ceea ce are mai bun. În schimb, când omul îşi mărgineşte gândirea doar la lucruri materiale şi sensibile şi se închide în faţa marilor interogative asupra vieţii, asupra sa însuşi şi asupra lui Dumnezeu, se sărăceşte pe sine.
Raportul dintre credinţă şi raţiune constituie - a observat pontiful - o serioasă provocare pentru cultura actualmente dominantă în lumea occidentală şi, tocmai din acest motiv, iubitul Ioan Paul al II-lea a dedicat o Enciclică intitulată chiar Fides et ratio - Credinţă şi raţiune. Benedict al XVI-lea a reamintit faptul că şi el a reluat acest subiect în discursul ţinut la Universitatea din Regensburg ajungând la următoarea constatare:
Papa: - „În realitate, dezvoltarea modernă a ştiinţelor aduce nenumărate rezultate pozitive care trebuie întotdeauna recunoscute. În acelaşi timp, însă, trebuie să admitem că tendinţa de a considera adevărat doar ceea ce poate fi experimentat constituie o limitare a raţiunii umane şi produce o teribilă schizofrenie, de acum evidentă, datorită căreia convieţuiesc raţionalism şi materialism, hipertehnologie şi instinctivitate (instinctualitate) fără frâu”.
Sfântul Părinte a spus că este urgent, de aceea, a redescoperi în mod nou raţionalitatea umană, deschisă luminii Logos-ului divin şi revelaţiei sale perfecte care este Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu făcut om. Dacă este autentică, - a explicat episcopul Romei - credinţa creştină nu mortifică libertatea şi raţiunea umană. Atunci, - s-a întrebat - pentru ce credinţa şi raţiunea trebuie să se teamă una de alta, dacă întâlnindu-se şi dialogând pot să se exprime cel mai bine? Credinţa presupune raţiunea şi o perfecţionează, iar raţiunea luminată de credinţă găseşte forţa pentru a se ridica la cunoaşterea lui Dumnezeu şi a realităţilor spirituale. Raţiunea umană nu pierde nimic deschizându-se conţinuturilor credinţei, dimpotrivă, acestea cer adeziunea ei liberă şi conştientă.

Benedict al XVI-lea a mai spus că sfântul Toma de Aquino, cu înţelepciunea sa clarvăzătoare, a reuşit să instaureze o confruntare rodnică cu gândirea arabă şi ebraică a timpului său, încât poate fi un maestru, mereu actual, de dialog cu celelalte culturi şi religii. El a ştiut să prezinte acea minunată sinteză creştină dintre raţiune şi credinţă, care pentru civilizaţia occidentală reprezintă un patrimoniu preţios, din care se poate inspira şi astăzi pentru a dialoga eficient cu marile tradiţii culturale şi religioase din estul şi din sudul lumii.

În finalul alocuţiunii, Benedict al XVI-lea a îndemnat la rugăciune pentru ca creştinii, în special cei care lucrează în domeniul academic şi cultural, să ştie să exprime trăsătura raţională a credinţei lor într-un dialog inspirat de iubire. A invitat la a cere acest dar de la Domnul prin mijlocirea sfântului Toma de Aquino şi mai ales a Fecioarei Maria, Scaunul Înţelepciunii”.

Imediat după recitarea antifonului marian, papa Benedict şi-a îndreptat gândul spre cei 10 milioane de bolnavi de lepră, - celebrându-se duminică Ziua mondială dedicată acestor bolnavi, - augurându-le „vindecare grabnică şi, întotdeauna, tratamente adecvate şi condiţii demnituoase”, încurajând totodată lucrătorii sanitari şi voluntarii care îi asistă precum şi pe toţi cei care în diferite moduri sunt angajaţi în înfrângerea acestei „plăgi sociale”.

Apoi Benedict al XVI-lea a lăsat microfonul unei fetiţe din Acţiunea catolică a diecezei de Roma. Ea a purtat salutul său pontifului, în numele a mii de copii de aceeaşi vârstă, care însoţiţi de caridnalul vaicar, de părinţi, educatori şi învăţători au organizat o caravană până în piaţa Sfântul Petru la încheierea „Lunii Păcii”. Între altele a spus:
Ins: - „Este frumos ceea ce place altora, este frumos binele pe care toţi îl doresc. Deci este frumos ceea ce este pace, cum strigăm de dimineaţă tuturor aici la Roma. Astăzi dorim să ne gândim la toţi acei copii care au dorinţe de bine, dar nu pot să le realizeze. Cu tine vrem să lărgim inima la toţi acei copii care în inimă ar vrea pacea, dar sunt constrânşi să trăiască sau să facă război”.
Apoi, zborul a doi porumbei ai păcii de la fereastra palatului apostolic:
Papa: - „Porumbeii sunt mesageri de pace, şi noi vrem să fim ca porumbeii mesageri de pace. Să ne rugăm Domnului ca să fie pace pretutindeni, în Liban, în Fâşia Gaza şi în toatele părţile lumii. Mulţumesc pentru acest cuvinte, pentru gândul vostru şi pentru afecţiunea voastră. O Duminică frumoasă vouă tuturor!”
Iată şi binecuvântarea apostolică invocată de Benedict al XVI-lea în ultima duminică din ianuarie, la întâlnirea cu credincioşii reuniţi la amiază în piaţa San Pietro pentru rugăciunea Angelus, binecuvântare ce ajunge pe calea undelor la toţi ascultătorii noştri.
Papa: - Binecuvâţntarea apostolică.
 
Aici serviciul nostru audio: