Cartea „O viaţă cu Karol”: Ioan Paul al II-lea din perspectiva celui care a petrecut
cel mai mult timp alături de el
(RV – 24 ianuarie 2007) De miercuri, 24 ianuarie, a apărut în librării cartea
„O viaţă cu Karol”, mărturia anilor petrecuţi de cardinalul Stanislaw Dziwisz alături
de Karol Wojtyła. Publicată de editura Rizzoli, cartea este fructul conversaţiilor
dintre ziaristului Gian Franco Svidercoschi şi Stanislaw Dziwisz, secretarul personal
al papei Ioan Paul al II-lea, timp de 40 de ani. Volumul
expune viaţa de zi cu zi a papei Wojtyła, călătoriile sale apostolice, lungile ore
petrecute în rugăciune şi boala trăită ca o realitate ce trebuie acceptată şi făcută
cunoscută fără jenă. Aşadar, Ioan Paul al II-lea văzut cu ochii celui mai apropiat
dintre colaboratorii săi, după cum subliniază, într-un interviu acordat Radioului
Vatican Gian Franco Svidercoschi. INS – „Cardinalul Dziwisz ni-l arată
pe Ioan Paul al II-lea din perspectiva prieteniei pe care i-a purtat-o în cei 40 de
ani, cât i-a stat aproape. Este, deci, un mod de a-l vedea pe Karol Wojtyła de aproape,
de a-l cunoaşte mai ales ca om al lui Dumnezeu, de a vedea cum ziua îi era ţesută
din rugăciune şi meditaţie, cum î-l invoca mereu pe Dumnezeu şi cum făcea dese referiri
la Evanghelie, pentru a găsi mai apoi soluţii, aşa cum s-a întâmplat şi atunci când
a fost chemat să conducă Biserica universală.” „O viaţă cu Karol” parcurge toate
etapele existenţei papei de origine poloneză şi ni-l dezvăluie pe Karol Wojtyła ca
episcop, apoi ca papă, ni-l arată ca pe un om care şi-a lăsat rădăcinile în propria
patrie dar care a fost capabil, în acelaşi timp, să anunţe Vestea cea Bună în toate
colţurile lumii spre care a călătorit. Despre istorisirea acestui parcurs, aşa cum
reiese din conversaţiile cu Stanislaw Dziwisz, ziaristul Svidercoschi spune: (INS.)”
Există, cu siguranţă, o continuitate absolută între perioada poloneză şi cea a pontificatului.
Chiar mai mult, aş spune că tot ceea ce a trăit înainte, în special perioada celui
de-al doilea război mondial, experienţa nazismului, apoi cea a comunismului, l-a pregătit
pentru pontificat. La acestea, se adaugă trăsăturile personalităţii sale”. Dar
ce fel de om era Ioan Paul al II-lea? Cum apărea în ochii lui Stanislaw Dziwisz, omul
care a petrecut cel mai mult timp cu el? INS – „O trăsătură fundamentală
a personalităţii sale era dimensiunea spirituală. Era un om de o profundă libertate
interioară şi pe deplin realizat înlăuntrul său; de aici şi felul de a privi spre
lume, spre istorie şi spre oameni din perspectiva libertăţii. El a învăţat lumea,
popoarele şi persoanele să fie libere, ceea ce este o preţioasă ereditate, şi pe acest
lucru insistă mult interlocutorul meu.” Dar, de ce a vrut Stanislaw Dziwisz
să scrie această carte într-un colocviu, când ar fi putut scrie o carte de memorii
de unul singur? Iată opinia lui Gian Franco Svidercoschi: INS – „Cred
că sunt două motive esenţiale pentru care a vrut să scrie această carte cu mine: unul,
pe care nu ştiu dacă-l va mărturisi vreodată, este acela de a dori să continue, într-un
anumit sens, acele discuţii spirituale pe care le avea cu Ioan Paul al II-lea; al
doilea, pentru că având şansa de a fi trăit, vreme de 40 de ani, în preajma lui Karol
Wojtyła, vrea să împărtăşească cu noi toţi acest privilegiu.”