O lectură creştină a societăţii: alocuţiunea card. C. Ruini la lucrările Consiliului permanent al Conferinţei episcopale italiene

RV 23 ian 2007. Centralitatea familiei fondată pe căsătorie, un 'da' spus vieţii de la concepere pînă la apusul ei natural, 'nu' oricărei forme de eutanasie, politici de integrare a imigranţilor, o nouă angajare în favoarea păcii din partea Uniunii Europene, care cuprinde acum Bulgaria şi România: sunt temele centrale prezentate de preşedintele Conferinţei episcopale italiene, card. Camillo Ruini, în alocuţiunea de deschidere, luni la Roma, a lucrărilor Consiliului episcopal permanent.
Card. Ruini a subliniat rolul central pe care-l are mărturisirea lui Cristos, speranţa şi lumina lumii, într-o societate marcată din ce în ce mai mult de secularism. În faţa unei viziuni slabe şi relativiste despre fiinţa umană, vicarul papei pentru dieceza de Roma a propus vocaţia la sfinţenie, înrădăcinată în botez, ca măsură înaltă a existenţei creştine. Preluând liniile Adunării ecleziale de la Verona, prelatul a transpus reflecţiile reuniunii naţionale în atâtea realităţi ale prezentului, adesea dificile şi contradictorii.
Amintind cuvintele papei despre om din mesajul pentru Ziua mondială a păcii, a evidenţiat că dreptul la viaţă este un dar de care subiectul nu are o completă disponibilitate. Cu privirea la condiţia Bisericii din Italia, a pus în prim plan centralitatea familiei întemeiată pe căsătorie, dar şi necesitatea de a tutela şi sprijini dezvoltarea familiei, în acord cu principiile constituţionale, pentru a combate carenţa naşterilor şi dificultăţile economice încă nerezolvate la nivel legislativ.
Preşedintele CEI şi-a exprimat, totodată îngrijorarea pentru diversele proiecte de lege care, dimpotrivă, minează familia, prin propunerea unei echivalenţe juridice cu uniunile de fapt. Acestea, a afirmat, ar putea găsi o eventuală tutelare ulterioară prin modificări aduse codului civil: "Nu există motiv de a crea un model legislativ preconstituit, care inevitabil ar configura ceva asemănător unei căsătorii, unde la drepturile recunoscute ar trebui să corespundă unor egale obligaţii. Aceasta ar fi calea cea mai sigură pentru a face mai anevoioasă întemeierea familiilor autentice, cu pagube foarte grave aduse persoanei, începând de la copii, dar şi societăţii italiene".
Subliniind apoi că Biserica este chemată să se pronunţe când este în joc fiinţa omului, creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, card. Ruini a vorbit despre aşa numitul "testament biologic" afirmând valoarea vieţii şi respingerea oricărei forme de eutanazie şi de înverşunare terapeutică. Cu privire la "cazul Welby", la care ne-am referit în emisiunile precedente, card. Ruini a explicat decizia dureroasă dar inevitabilă de a nu-i acorda funeralii religioase, datorită voinţei exprimate pînă la moarte de Welby însuşi de a-şi pune singur capăt existenţei: "În acele condiţii, o decizie diferită ar fi fost, de fapt, pentru Biserică imposibilă şi contradictorie, pentru că ar fi legitimat o atitudine contrară legii lui Dumnezeu(...)".
Card. Ruini a subliniat apoi afluenţa ridicată în Italia a imigranţilor de altă religie şi poziţia favorabilă a Conferinţei episcopale italiene de a se ajunge la o lege despre libertatea religioasă. În perspectiva centralităţii persoanei, a formulat urarea de a se elabora o politică a imigraţiei care să favorizeze întregirea familiei, capabilă de a promova demnitatea străinilor şi de a-i pună pe imigranţi în situaţia de a recunoaşte valorile societăţii care-i găzduieşte.
Lărgind apoi privirea la Europa şi lume, cardinalul Ruini a semnalat mai întâi de toate "intrarea, odată cu începutul anului, a două alte naţiuni, România şi Bulgaria, în Uniunea Europeană. Este, de altfel, tot mai necesar ca Uniunea să se doteze cu reguli mai potrivite care să asigure efectiva şi armonioasa convergenţă a unui mare număr de ţări, adesea destul de diverse între ele prin istorie şi cultură cât şi pentru nivelul de dezvoltare economică, respectând în acelaşi timp aceste diversităţi ale lor". La nivel internaţional, preşedintele CEI a exprimat apropierea faţă de episcopii din Polonia în acest timp de grea încercare, şi a solicitat un nou curs politic şi social în Irak şi Orientul Apropiat.
În fine, prelatul italian şi-a îndreptat gândul spre toţi "fraţii noştri" care în 2006 au vărsat sângele în ţări de misiune, cel puţin 24 la număr, printre care sora Leonella Sgorbati şi preoţii Andrea Santoro şi Bruno Baldacci.

Aici, o sinteză audio: