Arbitrară manipulare medicală asupra corpului unei fetiţe, afectată grav de handicap mintal şi fizic

(RV - 8 ianuarie 2007) Aspre polemici privind cazul de arbitrară manipulare medicală asupra corpului unei fetiţe afectată de un grav handicap mintal şi fizic.
Un alt caz dramatic, cel al unei fetiţe americane afectată de un grav handicap fizic şi mintal, interoghează conştiinţele şi cheamă în cauză comunitatea ştiinţifică.
Ashley are nouă ani şi jumătate şi suferă de encefalopatie statică, o boală rară şi misterioasă din cauza căreia nu poate vorbi şi nu poate merge, fiind alimentată printr-o sondă gastrică, din pricina imposibilităţii de deglutiţie.
În iulie 2004, când Ashley a dat primele semne de pubertate, părinţii acesteia, de comun acord cu medicii şi cu membrii Comitetului etic al spitalului din Seattle, unde este internată fetiţa, au decis să îi fie scos uterul, apendicele şi sânii în formare, supunând-o apoi la un tratament hormonal substitutiv cu estrogeni. Scopul acestor intervenţii medicale este acela de a-i opri creşterea şi, odată cu aceasta, de a-i reduce, în proporţie de sută la sută, dezvoltarea sexuală. Ashley, care are acum 34 de kilograme şi înălţimea de 1 metru si 30 de centimetri, va avea, pentru tot restul vieţii, aceleaşi dimensiuni. Scopul acestei mutilări este acela de a uşura îngrijirea şi asistenţa fetiţei şi de a o feri de eventuale complicaţii sexuale.
Dar care sunt limitele etice şi deontologice în privinţa unor intervenţii medicale de acest fel, definite de mulţi specialişti în medicină ca experienţe de eugenetică? Pot fi justificate motivaţiile umane ale părinţilor fetiţei? Iată opinia profesorului Francesco D'Agostino, preşedintele onorific al Comitetului de Bioetică din Italia, într-un interviu acordat Radioului Vatican:
INS – „Chiar dacă intenţiile părinţilor lui Ashley au fost cu adevărat bune, este evident că acestea s-au concretizat prin intermediul unor practici extrem de invazive şi mutilante asupra corpului fetiţei, supunând-o unor riscuri medico-biologice comparabile cu cele pe care au dorit să le evite atunci când au apelat la aceste intervenţii. Cred că ne aflăm în faţa unei situaţii cu adevărat tragice in sine dar care, din punct de vedere etic, trezeşte un sens de oroare.”
Ieşirea la lumină a acestui caz a confirmat necesitatea unor convenţii privind tratamentul copiilor aflaţi în situaţii simile cu cele ale fetiţei americane, mai ales în condiţiile în care manipulări medicale de acest fel ar putea lua amploare. Profesorul D'Agostino este preocupat în acest sens, spunând:
INS – „Mi-e teamă că, ne aflăm din nou în faţa iluziei că medicina poate interveni într-o manieră manipulatore şi fără limite asupra corpului uman. Dacă această ideologie ar prinde contur, toate persoanele cu handicap mintal riscă să fie sterilizate în perioada copilăriei pentru a evita posibile, dar deseori improbabile, viitoare complicaţii.”
Odată cu stoparea dezvoltării fizice, lui Ashley i-a fost negată posibilitatea de a beneficia în viitor de o eventuală cură a misterioasei boli de care suferă, preşedintele Comisiei italiene de bioetică fiind de părere că, în cazul acestei fetiţe, medicii au intervenit nu pentru a vindeca o boală, ci pentru a o preveni şi, mutilându-i corpul lui Ashley, în mod arbitrar, au încălcat deontologia medicală.
Aici servciul nostru audio: