Încheierea anului alături de Sf. Fecioară Maria: reflecţia pr. E. Toniolo.
RV 27 dec 2006. "Maria, martoră şi slujitoare a lui Dumnezeu-Iubire",
este titlul simpozionului organizat între 28-30 decembrie la Facultatea Pontificală
Teologică "Teresianum" din Roma. Manifestarea se inspiră din encliclica "Deus caritas
est" a papei Benedict al XVI-lea şi caută să aprofundeze cunoaşterea despre Sf. Fecioara
Maria în lumina textelor biblice şi a învăţăturii Bisericii. Redacţia centrală a contactat
pe pr. Ermanno Toniolo, din ordinul "Slujitorii Mariei":
INS – "Fecioara Maria
a fost prezentată din diferite perspective, dar putem individua figura evanghelică
a Mariei în câteva trăsături legate de marile virtuţi teologale (speranţa, credinţa
şi iubirea). Ea este o femeie care iubeşte şi pe care toţi o simt alături, aproape
de ei în orice încercare şi căreia i se adresează cu încredere, uneori cu o nostalgie
de iubire, pentru a stabili cu ea o comuniune ce dă sens vieţii şi dă speranţă întregii
noastre existenţe de fiecare zi".
Maria ne conduce la Dumnezeu. De ce
Isus a voit să ne încredinţeze în mod deosebit Mamei sale? INS – "Maria ne
conduce la Dumnezeu mai ales prin viaţa ei. Ea este modelul fundamental care atrage
la sine şi conduce la Dumnezeu. Cine priveşte la Maria, vede iubirea lui Dumnezeu
care s-a realizat în ea, în plinătate absolută şi în desăvârşirea cea mai frumoasă,
dar vede şi iubirea umană, iubirea care se dăruieşte pe sine lui Dumnezeu, o iubire
primită şi restituită, o iubire dăruită în totalitate, fără să ţină cont de niciun
sacrificiu atunci când vrea să corespundă la iubirea primită. În Maria vedem Fecioara
iubirii, a bucuriei, Fecioara care spune "da" la Bunavestire, dar ea este şi Fecioara
iubirii lângă Cruce, a jertfei împărtăşită alături de Fiul, în sfâşierea inimii, fără
să se îndoiască nicio clipă de fidelitatea lui Dumnezeu şi a iubirii sale".
Pr.
Ermanno, Maria s-a apropiat de oameni, în decursul timpurilor, mai ales prin fenomenul
apariţiilor şi prin alte semne, precum cel al lacrimilor. De ce această
cale? INS 3 – Eu cred că acestea sunt manifestări foarte mărunte. Sf.
Fecioară este întotdeauna alături de noi, chiar dacă noi nu o vedem. Marele sfânt
Gherman al Constantinopolului ne spune că ea trăieşte mereu alături de noi pentru
că este Mamă şi prin urmare, aceste manifestări externe sunt lucruri mărunte, care
au desigur importanţa lor, dar sensul cel mai profunde este impactul constant al comuniunii
pe care Duhul Sfânt o cultivă în inimi. De aceea, apariţiile sunt semne care întăresc
experienţa cotidiană pe care fiecare dintre noi o simte dar nu o poate descrie în
mod precis".