Numai în Isus se află adevărata bucurie pentru omul tentat şi astăzi de iluzii şi de 'falşi profeţi': a afirmat Benedict al XVI-lea la audienţa generală de miercuri înainte de sărbătoarea Crăciunului

(RV - 20 decembrie 2006) Îndemnul de a primi naşterea lui Isus cu o atitudine de bucurie şi gratitudine şi nu condiţionată de salvarea „ieftină” propusă de „falşii profeţi”. Este unul din pasajele marcante ale catehezei papei Benedict al XVI-lea ţinută la audienţa generală de miercuri dimineaţă în aula Paul al VI-lea din Vatican. Sfântul Părinte a atras atenţia chiar şi credincioşilor îndemnându-i să nu trăiască ultima parte a Adventului îngrijindu-se doar de pregătirea exterioară a Crăciunului ci să înfrumuseţeze sufletul în spiritul credinţei.

Adevărata fericire pentru oameni vine odată cu mesajul de iubire purtat acum două mii de ani de un Prunc într-o noapte la Betleem. Toate celelalte sunt „scurtături”, expediente spre iluzie sau deziluzie, bucurii artificiale propuse de „profeţi falşi”. Papa a subliniat cu fermitate şi dar şi cu căldură esenţa mesajului sărbătorii Crăciunului. „Acest sublim mister de haruri şi de milostivire”, a afirmat în faţa mulţimii de credincioşi prezenţi în aula de audienţe genererale, reînnoieşte în inima celui care crede „sentimente de bucurie şi de recunoştinţă”. Lumea din vremea noastră nu pare să-l aştepte pe Mântuitorul. „Se are impresia - a observat papa - că mulţi îl consideră pe Dumnezeu ca fiind străin de interesele lor:
INS - „În aparenţă nu au nevoie de el; trăiesc ca şi cum (Dumnezeu) nu ar exista, şi mai rău, ca şi cum ar fi un ’obstacol’ de înlăturat pentru a se putea realiza pe sine. Chiar şi între credincioşi, unii se lasă atraşi de himere ademenitoare şi distraţi de doctrine deviante care propun expediente iluzorii pentru a dobândi fericirea (...). Falşi profeţi continuă să propună o salvare ’ieftină’, ce sfârşeşte prin a genera deziluzii chinuitoare”.
„Totuşi, deşi cu toate contradicţiile ei, neliniştile şi dramele ei, şi poate tocmai din cauza acestora, umanitatea de astăzi - a fost reflecţia lui Benedict al XVI-lea - caută un Mântuitor şi aşteaptă, uneori chiar fără să-şi dea seama, venirea lui Cristos, unicul adevărat Răscumpărător al omului şi al omului întreg”.
INS - „Este îndatorirea noastră a creştinilor să răspândim, prin mărturia vieţii, adevărul Crăciunului pe care Cristos îl aduce fiecărui bărbat şi femeie de bunăvoinţă. Născându-se în sărăcia ieslei, Isus vine să ofere tuturor acea bucurie şi acea pace care pot satisface aşteptarea sufletului omenesc”.

Dar în ce mod trebuie să se pregătească creştinii pentru a nu pierde sensul „minunii” Crăciunului? Păstrând o atitudine de „aşteptare vigilentă şi în rugăciune”: acelaşi lucru s-a petrecut cu Zaharia şi Elisabeta, părinţii lui Ioan Botezătorul, păstorii şi magii de la Răsărit, Maria şi Iosif:
INS - „Liturgia Adventului ne îndeamnă şi pe noi să fim sobri şi vigilenţi, pentru a nu ne lăsa îngreunaţi de păcat şi de preocupările excesive ale lumii (...) Născându-se în mijlocul nostru, Pruncul Isus să nu ne găsească distraţi sau angajaţi doar să înfrumuseţăm cu lumini sclipitoare casele noastre. Să amenajăm mai curând în sufletul nostru şi în familiile noastre o locuinţă demnă unde el să se simtă primit cu credinţă şi iubire (...) Cu aceste sentimente doresc să formulez cele mai calde urări pentru un sfânt şi fericit Crăciun vouă tuturor prezenţi aici şi familiarilor voştri, cu o amintire specială pentru toţi cei care sunt în dificultate sau suferă în trup şi în spirit. Crăciun Fericit!”

La încheierea catehezei expusă pe scurt şi în alte limbi de largă circulaţie, pontiful a avut cuvinte de salut şi de recunoştinţă pentru calabrezi şi autorităţile regiunii Calabria pentru darul pomului amenajat în piaţa Sfântul Petru. Acest simbol al apropiatelor sărbători a oferit lui Benedict al XVI-lea prilejul de a vorbi despre „sugestiva reprezentare a Naşterii Domnului”, ieslea de la Betleem:
INS - „Urez ca un element atât de important, nu doar al spiritualităţii noastre dar şi al culturii şi artei noastre, să continue să fie un mod simplu şi grăitor pentru a-l aminti pe acela care a venit ’să locuiască în mijlocul nostru”.

 
La terminarea audienţei generale, Benedict al XVI-lea a fost distins cu „Premiul carităţii”, instituit anul acesta de Fundaţia Banca Alimentară fără scop lucrativ condusă de preotul Mauro Inzoli. În motivaţia premiului se subliniază faptul că papa încă de la începutul pontificatului său a pus caritatea ca „dimensiune naturală a existenţei creştine”, ca „dăruire de sine altuia”. Premiul Băncii Alimentare, care se ridică la 200 de mii de euro, este inspirat din activitatea cavalerului Danlio Fossati şi a fondatorului mişcării „Comuniune şi Eliberare”, mons. Luigi Giussani.

Ascultaţi şi binecuvântarea apostolică invocată de papa la terminarea audienţei general de miercuri, după intonarea în cor a rugăcunii „Tatăl nostru”:
INS - Binecuvântarea papală.
 
Aici serviciul nostru audio: