Dar în economie, se poate vorbi de fraternitate? Chiara Lubich: da!

RV 27 oct 2006. "Pentru o societate fără săraci": este obiectivul aşa numitei "economii de comuniune", lansată de fondatoarea mişcării focolarelor, Chiara Lubich în urmă cu 15 ani, în timpul unei călătorii în Brazilia unde a fost impresionată de abisul tot mai mare dintre săraci şi bogaţi. Proiectul este susţinut astăzi de peste 700 de întreprinderi care activează pe diferite pieţe economice. Aceeaşi experienţă devine tot mai vizibilă în centrele economice care apar în diferite citadele focolarine. Sâmbătă se va inaugura, astfel, primul primul pol european pentru economia de comuniune, cu 15 întreprinderi, înfiinţat în apropiere de Loppiano, în regiunea italiană Toscana.
Lansarea polului european a fost precedată, vineri, de simpozionul "Germeni de fraternitate în economie". "Este posibilă fraternitatea în sectorul economic?": e interogativul din care se inspiră sociologa braziliană Vera Araujo. Evidentă tuturor este urgenţa de fonda pe alte baze punctele nodale ale economiei, şi anume după principiul fraternităţii, într-o lume în care sistemul de piaţă a devenit "un fel de putere ce impune propriile criterii de judecată, cultură, valoare şi metodă la întregi populaţii, instituţii şi state". Rezultatul: creşterea continuă a inechităţilor. Actualizarea, în aceşti 15 ani, a proiectului "economia de comuniune" dovedeşte că este posibil ca economia să fie bazată pe fraternitate. Mai mult, se poate marca o cotitură, chiar dacă la nivel iniţial, după cum sublinia economistul Luigino Bruni. Prima idee lansată de Chiara Lubich este destinaţia tripartită a profitului: prima parte, pentru dezvoltare şi crearea de noi locuri de muncă; a doua, pentru formarea unei noi mentalităţi culturale bazată pe a da, opusă culturii consumiste fondată pe a avea; a treia, pentru cei mai săraci. Sunt elemente, acestea din urmă, care contribuie la formarea unei societăţi fără oameni săraci. "Desigur, a observat prof. Bruni, întreprinderile economiei de comuniune vor fi întotdeauna puţine în raport cu numărul întreprinderilor de pe piaţă, dar marile schimbări epocale sunt adesea rezultatul unor minorităţi carismatice care au dat viaţă la modele şi la comunităţi vizibile, în măsură să susciteze un spirit de emulaţie". Grăitoare, este experienţa unui întreprinzător farmaceutic, Armando Tortelli, din Brazilia. Are 180 de angajaţi, cu un capital de 35 de milioane de euro. Tocmai pentru că a împărţit cu angajaţii profitul din ultimii ani, întreprinderea a înregistrat o creştere şi în raport cu angajaţii, depăşind concurenţa; mai mult, în acest fel s-a ajuns la eliminarea corupţiei şi a evaziunii fiscale. După amiaza zilei a fost dedicată mărturiei adusă de persoane cu un venit foarte mic din ţările sărace şi o masă rotundă cu reprezentanţi ai altor experienţe de economie socială.