Intervenţia arh. G. Lajolo la ONU: izolaţi germenii extremismului

RV 28 sep 2006. "Religiile, societatea şi statele trebuie să fie aliate pentru afirmarea păcii şi izolarea germenilor extremismului" – a afirmat miercuri la Adunarea generală a Naţiunilor Unite arhiepiscopul Giovanni Lajolo, noul preşedinte al Guvernatoratului Cetăţii Vaticanului. În intervenţia sa lungă şi articulată, arh. Lajolo a evidenţiat o serie de problematici pentru umanitate, într-o lume care pînă nu demult părea să crească în pas cu noi, spre realizarea unui sat global. Dimpotrivă, a subliniat, această lume este divizată în cultură, credinţe, bunăstare şi în nivelul de progres material, dar şi mai mult în atitudinea faţă de putere, autoritate şi cooperare. "Eforturile noastre în depăşirea divizărilor şi armonizarea diferenţelor au fost ezitante şi în acelaşi timp lipsite de convingere" – a afirmat prelatul vatican. Iar nepregătirea noastră pare a fi cel mai mare obstacol în efortul de întărire a rolului Naţiunilor Unite, organizaţie indispensabilă în înfruntarea vechilor şi noilor sfidări şi în trecerea la reformele necesare – recomandate de Sfântul Scaun – în domeniul construirii păcii, în dezvoltarea economică şi drepturile omului, începând cu dreptul la viaţă, la libertate religioasă, la libertate de gândire şi de exprimare.
Arh. Lajolo a reafirmat apoi importanţa dialogului între credinţe, nutrind convingerea fermă ca religia, cu toate că în unele cazuri continuă să fi exploatată cinic pentru scopuri politice, să fie în expresia ei cea mai înaltă, adevărată şi autentică, "o forţă vitală pentru binele, armonia şi pacea între popoare". De altfel, a constatat arhiepiscopul, chiar în această ultimă generaţie, religiile, reprezentanţii acestora şi credincioşii lor, au dovedit de atâtea ori propria voinţă de a dialoga, oferind un exemplu întregii lumi. Dar un "dialog sincer – a evidenţiat – presupune în mod necesar o analiză autocritică a raportului care uneşte tradiţiile noastre şi structurile sociale, politice şi economice, înclinate să devină agenţi de violenţă şi nedreptate".
În acest context, reprezentantul Sfântului Scaun a revenit asupra discursului lui Benedict al XVI-lea de la Universitateta din Regensburg, pentru a afirma încă o dată că "intenţia reală a papei era aceea de a susţine că religia şi raţiunea trebuie să meargă împreună şi nu religia şi violenţa, în cadrul unei viziuni critice a unei societăţi care caută să-l elimine pe Dumnezeu din viaţa publică. Revine părţilor interesate, de la societăţile civile la state, îndatorirea de a promova libertatea religioasă şi toleranţa socială sănătoasă care să dezarmeze extremiştii chiar înainte ca aceştia să înceapă coruperea altora prin ura lor faţă de viaţă şi de libertate".