Reacţii pozitive în lumea islamică la întâlnirea de luni a Papei Benedict al XVI cu ambasadorii ţărilor cu majoritate musulmană

(RV - 26 septembrie 2006) Reacţii pozitive în lumea islamică la întâlnirea de luni la Castel Gandolfo între Papa şi ambasadorii ţărilor cu majoritate musulmană acreditaţi pe lângă Sfântul Scaun şi o serie de exponenţi ai comunităţilor musulmane din Italia. Numeroşi reprezentanţi islamici au vorbit despre o cotitură în dialogul cu Biserica. Benedict al XVI-lea a reafirmat toată stima sa pentru credincioşii musulmani subliniind necesitatea vitală a unui dialog unit cu refuzul oricărei forme de intoleranţă şi violenţă, în respectul identităţii fiecăruia şi pe baza reciprocităţii, mai presus de toate cu referire la libertatea religioasă. Dar cum se poate da viaţă unui nou dialog între islam şi creştinism? Serviciile noastre centrale l-au contactat pe mons. Giuseppe Lorizio, profesor de Teologie la Universitatea Pontificală Laterană din Roma.
INS - „Înainte de toate prima atitudine la care suntem invitaţi, cred că este cea a atenţiei. Atenţie înseamnă recunoaştere a diversităţilor. Nu putem pleca de la presupusul unei egalităţi absolute a tuturor apartenenţelor religioase. Aceasta ar fi chiar a mortifica pluralitatea însăşi a dinamismului religios. Pornind de la această atitudine de atenţie, se ridică altă atitudine care este cea a respectului. Respect pe care îl datorăm desigur altora, dare care adesea suntem şi noi chemaţi să-l revendicăm faţă de evaluările noastre în jurul unor experienţe religioase ale altora”.
Benedict al XVI-lea a spus la Regensburg că trebuie să facem teologie cu ajutorul unei ample raţiuni. Cum se poate stabili, în acest sens, dialogul?
INS - „Invitându-i pe toţi să raţioneze. Începând, evident, noi cei dintâi să raţionăm. Şi acest lucru pentru că dacă suntem primii care renunţăm la a raţiona, la a reţine că apartenenţa de credinţă este doar o apartenenţă fideistă sau e doar o adeziune a sentimentului sau doar a voinţei la Dumnezeu care se revelează în Cristos, noi cei dintâi renunţăm la raţiune. Prin urmare numai articulând în mod raţional întrebările şi răspunsurile, îi putem invita pe alţii să discute despre ele. Ar fi fost foarte frumos dacă acel text, textul care a stârnit reacţii, mai degrabă decât să fi fost relansat de mass-media ca o provocare, cu atitudini puternic iraţionale, să fi fost discutat”.
 
Să ascultăm acum şi comentariul lui Magdi Allam, vicedirector al cotidianului italian Corriere de la Sera, contactat de redacţia noastră centrală:
INS - „Ca italian, musulman, laic, trebuie să-i mulţumesc Papei, aşa cum reţin că trebuie să-i mulţumim noi toţi, pentru că a asumat o atitudine de mare coerenţă şi de mare demnitate în a fi refuzat să se scuze pentru faptul de a-şi fi exercitat pur şi simplu şi în mod legitim dreptul la libertatea de exprmiare, şi acest lucru ţin mult să-l subliniez”:
Care este cuvântul care v-a impresionat mai mult în discursul Papei?
INS - „Cuvântul care m-a mişcat mai mult este dialogul bazat pe claritatea a ceea ce poate aduce împreună şi a ceea ce în schimb este diferit. Cred că aceasta este baza corectă pentru a stabili dialogul care să nu fie sub semnul ipocriziei şi negării realităţii, şi care, de aceea, să poată fi un dialog cu adevărat constructiv care să nu se rezolve într-o strângere de mână, în bătăi pe umăr fără a modifica nimic în inimile noastre şi în minţile noastre. Acest Papă, tocmai pentru că vrea să construiască, vrea să plece de la ceea ce ne uneşte ca persoane, de la demnitatea persoanei, de la valorile care fundează umanitatea noastră, sacralitatea vieţii, demnitatea şi libertatea persoanelor, şi odată instaurată o platformă solidă va deveni mau lesne să se înainteze într-un parcurs care ar putea chiar să ducă la o apropiere pe un plan strict religios şi spiritual”.
Aici, servciul complet audio: