"Lecţia magistrală a papei trebuie citită în întregime": interventia arh. Silvano Maria Tomasi la sediul ONU din Geneva

RV 19 sep 2006. Discursul papei ţinut la universitatea din Regensburg îşi propune să promoveze dialogul între religii şi reafirmă respingerea violenţei comisă în numele lui Dumnezeu – a subliniat arhiepiscopul Silvano Maria Tomasi, observatorul permanent al Sf. Scaun la oficiul ONU din Geneva, intervenind la lucrările celei de a doua sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului.
Discursul papei Benedict al XVI-lea la universitatea din Regensburg trebuie situat în justa perspectivă, într-un spirit de dialog pacific şi constructiv, a afirmat arh. Tomasi prezentând adevărata semnificaţie a lecţiei magistrale a Sf. Părinte. Recunoscând aspectele pozitive ale modernităţii – s-a exprimat prelatul – papa vrea să lărgească orizontul raţiunii pentru ca aceasta să includă dimensiunea religiei şi pornind de aici, să înceapă un dialog universal bazat pe raţiune. Şi toate acestea, a precizat, pentru a apăra valoarea culturilor religioase ale umanităţii, inclusiv islamul. Observatorul Sf. Scaun s-a oprit apoi asupra citatului luat de Sf. Părinte din scrierile împăratului bizantin, afirmând că intenţia papei era aceea de a sublinia că "violenţa este întotdeauna iraţională şi incompatibilă cu natura lui Dumnezeu". Or acest lucru, este valabil pentru toţi credincioşii, creştini şi musulmani deopotrivă. Pe de altă parte, arh. Tomasi a amintit că papa a confirmat în mod explicit că partea citatului referitor la islam nu exprimă în nici un mod gândirea sa personală. Mons. Tomasi a adăugat că textul papei trebuie citit în întregime. Este surprinzător, a constatat, că manifestările au început chiar mai înainte ca discursul să fi fost tradus într-o limbă ce putea fi înţeleasă de manifestanţi. Cum manifestaţiile se bazau pe titluri deplasate publicate în presă, aceasta trebuie să-şi asume partea lor de responsabilitate. Observatorul permanent la Geneva, în finalul intervenţiei sale, a invitat toţi oamenii de bunăvoinţă să conlucreze la continuarea unui dialog genuin şi la construirea unui viitor de pace.
Continuă însă, în lumea islamică, reacţiile contrastante la cuvintele Sf. Părinte, în timp ce lecţia magistrală de la Regensburg este considerată "foarte pozitivă, într-o perspectivă de dialog" de către primatul Comuniunii anglicane, arh. Rowan Williams. Iar preşedintele Iranului, Ahmadinejad, a recunoscut că afirmaţiile papei au fost "greşit interpretate", exprimându-şi în acelaşi timp respectul pentru Pontiful Roman. Marţi după amiază, la Roma, primăria oraşului a organizat o întâlnire interreligioasă, cu participarea card. Paul Poupard, a rabinului şef al Romei Riccardo di Segni şi a imamului de la moschea din Roma Sami Salem. Va participa şi co-fondatorul Comunităţii Sfântul Egidiu, prof. Andrea Riccardi, intervievat de redacţia noastră centrală despre rolul mass-media în difuzarea interpretărilor eronate ale textului papal:
Ins 1 – Mesajele devin slogane, devin caricaturi şi sar de ici colo. Eram la Paris – afirmă prof. Ricardi – când un grup de jurnalişti turci s-au apropiat spunându-mi: 'papa a spus că...'. Eu am răspuns, având textul papei în mână: 'papa nu a spus...'. Dar ei au reluat: 'Nu, nu, papa a spus-o. Nu contează textul tău. Toţi spun acest lucru, agenţiile, etc...'. Şi aceasta, în timp ce cu câteva zile înainte, în mesajul trimis la Assisi pentru cei 20 de ani de rugăciune, lua poziţie foarte clară în favoarea dialogului. De altfel, şi acela este un mesaj pe care mass-media l-a transformat în caricatură, pentru că papa a spus 'nu' sincretismului, spre deosebire de predecesorul său. Fals, din moment ce mesajele lui Ioan Paul al II-lea, cum este evident, erau 'dialogul – da', 'sincretismul – nu'. La acestea nu trebuie să uităm că lumea islamică trăieşte ceea ce cineva numeşte un 'disconfort profund' şi prin urmare este extrem de uşor inflamabil".
Semne de întrebare apar nu numai cu privire la reacţiile lumii islamice, dar şi la reacţiile Occidentului. "A uimit tăcerea şefilor de stat şi a intelectualilor din naţiuni democratice care în catolicism şi creştinism găsesc unul din elementele fundamentale ale propriei civilizaţii" – afirma Stefano Fontana, directorul Observatorului internaţional pentru Doctrina socială a Bisercii. La microfon, editorialistul Ernesto Galli della Loggia, de la cotidianul italian Corriere della Sera:
Ins 2 – "Sunt puţini care se simt indignaţi pentru că de mult timp Occidentul s-a obişnuit să aplice două greutăţi şi două măsuri. De multe decenii, de acum, suntem gata să luăm o atitudine timidă, de subalterni, aproape, în faţa oricăror poziţii care se exprimă împotriva aspectelor care privesc Occidentul. (...) Occidentul se urăşte pe sine, mai ales ambientele intelectuale, jurnalistice ale Occidentului par să fi pierdut conştiinţa importanţei istorice, chiar pozitivă, a propriei tradiţii, a propriei istorii. E foarte sugestiv că astăzi este chiar papa cel care trebuie să amintească, într-un anumit mod, cu acest excepţional – îmi cântăresc cuvintele, cred că este într-adevăr un excepţional discurs, cel ţinut la universitatea din Regensburg, în care, în opinia mea, a realizat o grandioasă operaţiune istorico-culturală de a reaşeza cu putere creştinismul în originile sale, cele europeo-occidentale".
S-ar putea spune că Biserica şi papa, acest papă în particular, sunt prezenţe puternice care deranjează?
Ins 4 – "Nu cred că este o chestiune de forţă, ci de calitatea şi conţinutul mesajului. Mesajul care vine în aceste zile de la papa se află într-o poziţie profund anti-conformistă faţă de ceea ce se vehiculează în cultura medie europeană. Prin urmare, mesajul său nu poate decât să trezească opoziţie şi răstălmăcire, din partea unor persoane care de cele mai multe ori nu s-au ostenit nici măcar să citească discursul înainte de a-l acuza".
Aici, o sinteză audio: