Fără Dumnezeu, orice explicaţie a omului asupra lumii nu convinge: a arătat Benedict al XVI-lea la Liturghia celebrată marţi la Regensburg invitând credincioşii să contemple chipul uman al lui Dumnezeu, departe de orice fanatism sau speculaţii intelectuale

(RV - 12 septembrie 2006) O călătorie care este o „sărbătoare a credinţei”, dar care în acelaşi timp solicită credincioşii să se întrebe, efectiv, în ce cred. Cu chipul surâzător pentru marea primire ce i-a rezervat-o şi oraşul Regensburg, Benedict al XVI-lea nu a omis să continue la Liturghia prezidată marţi dimineaţă pe marea esplanadă de la Islinger Feld, cateheza care însoţeşte călătoria sa apostolică în Bavaria. De la Altötting, inima mariană a acestui land german, la oraşul Rgensburg, unul din centrele industriale şi tehnologice ale Germaniei meridionale: aici, între 1969 şi 1977 cel mai tânăr profesor Joseph Ratzinger s-a aflat între profesorii Universităţii oraşului. Continuând itinerarul său spiritual, pe lângă aspectul afectiv, din aceste zile, Papa a rostit o omilie cu rechemări frecvente la supremaţia lui Dumnezeu, într-o lume care încearcă să se lipsească de el, preferând în loc speculaţia intelectuală sau fanatismul. Pentru a intra în celebrarea vie de marţi dimineaţă, dăm cuvântul trimisului nostru în Germania, Paolo Ondarza:
INS - „Astăzi, când cunoaştem patologiile şi maladiile mortale ale religiei şi raţiunii, distrugerile imaginii lui Dumnezeu din cauza urii şi fanatismului, este important a spune cu claritate în care Dumnezeu noi credem şi a profesa convinşi acest chip uman al lui Dumnezeu”. A afirmat Benedict al XVI-lea la Sfânta Liturghie celebrată pe esplanada de la Islinger Feld din Regensburg, un şes numit deja de populaţie „Papstwiese”, pajiştea papală. Erau prezente circa 300 de mii de persoane, dintre care unele au petrecut noapte sub cerul liber.
INS - secvenţe corale din timpul slujbei.
„Dumnezeu este bunătate - a spus Papa - nu ne lasă să mereg orbecâind în întuneric”. Ne iubeşte până la punctul de a se lăsa pentru noi pironit pe Cruce pentru a purta suferinţele omenirii până în inima sa”. A-l mărturisi pe Cristos - a adăugat - „ne eliberează de frica de Dumnezeu - un sentiment din care, în fond, ia naştere ateismul modern”. A crede este rezonabil. „De la iluminism - a amintit - cel puţin o parte a ştiinţei se străduieşte să caute o explicţie a lumii, în care Dumnezeu să devină superfluu”.
INS - „Dar explicaţia asupra omului, fără Dumnezeu, nu convinge, explicaţiile despre lume, despre tot vastul univers, fără Dumnezeu, nu fac faţă raţiunii sănătoase".
În alternativa dintre Reţiunea creatoare, sau Iraţionalitatea care, lipsită de ori raţiune, produce în mod ciudat o cosmos ordonat în mod matematic, rezultat întâmplător al evoluţiei”, noi creştinii credem în „Dumnezeu Tată, Creator al Cerului şi al Pământului”. „Credem - a spus Papa - că la origine este Cuvântul veşnic, Raţiunea, nu Iraţionalitatea”.
INS - aplauzele credincioşilor
„A crede este simplu” - a explicat papa Benedict indicând în Crez o „Summa” un tratat în care tot esenţialul este exprimat. Credinţa este înainte de toate bucurie de a fi împreună, e sărbătoare: „Cine crede nu este niciodată singur” a adăugat Sfântul Părinte introducând motto-ul acestei călătorii în Bavaria.
INS - secvenţe muzicale din imnul călătoriei apostolice "Cine crede nu este niciodată singur"
„Credinţa este speranţă, este certitudinea că noi avem un viitor, că nu vom cădea în vid - a continuat Benedict al XVI-lea - este iubire, iubirea lui Dumnezeu vrea să ne contagieze”. A crede nu este adeziune la o serie de sentinţe şi de norme, nu este o teorie, este „întâlnirea dintre Dumnezeu şi om” care se manifestă în Botez. Prin el Dumnezeu face oamenii o mare familie în comunitatea universală a Bisericii.
INS - „Da, cine crede nu este niciodată singur. Dumnezeu ne vine înaintea noastră. Să porinm şi noi spre Dumnezeu şi să mergem astfel unii în înâmpinarea altora” Să nu lăsăm singur, pe cât ne ţin puterile, pen niciunul dintre fiii lui Dumnezeu!”

„Credinţa este a crede în Judecată” a mai spus Benedict al XVI-lea, explicând că perspectiva judecăţii nu trebuie să trezească frică. A crede în judecata lui Dumnezeu este a crede în afirmarea dreptului, în „unirea atâtor fragmente de istorie care par lipsite de sens, astfel de a le integra într-un tot în care domneşte adevărul şi iubirea”.
INS - „Nu dorim oare toţi ca într-o zi să fie făcut dreptate pentru toţi condamnaţii pe nedrept, pentru toţi care au suferit de-a lungul vieţii şi apoi dintr-o viaţă plină de durere au fost înghiţiţi întru moarte? Nu vrem poate ca excesul de injustiţie şi de suferinţă, pe care-l vedem în istorie, la sfârşit să se dizolve; ca toţi în defintiv să poată deveni bucuroşi, ca totul să capete un sens”.
„Credinţa - a adăugat Benedict al XVI-lea - nu vrea să provoace frică, este o chemare la responsibilitate”. „Nu trebuie să ne irosim viaţa, nici să abuzăm de ea, nici să o ţinem pentru noi înşine, în faţa injustiţiei nu trebuie să rămânem indiferenţi, devenind de-a dreptul complici ai ei sau conivenţi”. „Trebuie să percepem - a continuat - misiunea noastră în istorie şi să căutăm să-i corespundem”.
În sărbătoarea de azi a „numelui Mariei” avocata oamenilor la Dumnezeu. papa Benedict a adresat urări tuturor femeilor care îi poartă numele amintind-o în special pe mama şi pe soara sa. Gândindu-se la munca depusă pentru a permite o desfăşurare senină a acestei călătorii în Bavaria Benedict al XVI-lea a spus cu emoţie şi o oarecare sfială:
INS - „Vă mulţumesc din inimă!” Duomnul să vă răsplătească pentru toate, şi bucuria pe care o putem trăi acum graţiei pregătirii voastre, să se întoarcă însutit la fiecare din voi! M-am simţirt emoţionat, când am auzit câte persoane au colaborate pentru a înfrumuseţa casa şi grădina mea”. „Nu aţi făcut toate acestea doar pentru un singur om, pentru sărmana mea persoană; le-aţi făcut în solidaritatea credinţei lăsându-vă călăuziţi de iubirea pentru Domnul şi pentru Biserică. Totul este un semn de adevărată umanitate ce se naşte din faptul de a fi fost mişcaţi de Isus Cristos”.
INS - secvenţe muzicale.
Pe podium la altar relicvariul sfântului Wolfgang, patronul oraşului Regensburg şi marele crucifix de lemn de la Schottenkirche, Biserica scoţienilor, a sfântului Jakob din seminarul diecezei. În interiorul acestei sculpturi a fost descoperită recent o mică relicvă conţinând un fluture de argint de mărime naturală, simbol al învierii.

Marţi în cursul după amiezii, în programul papei, la ora 17, vizita la universitatea din Regensburg unde a fost profesor şi vicerector pentru a întâlni profesorii şi studenţii împreună cu o reprezentanţă a oamenilor de ştiinţă. Aici a ţinut o adevărată lecţie magistrală, bine structurată, profund şi de mare actualitate, intitulată „Credinţă, raţiune, universitate. Amintiri şi reflecţii”. Astăzi doar o frază conclusivă: „O raţiune care în faţa divinului este surdă şi respinge religia în domeniul subculturilor, este incapabilă de se insera în dialogul culturilor”. Tot marţi, la ora 18.15, în catedrala Sfântul Petru din Regensburg, a avut loc o celebrare ecumenică a orei Vesperelor cu participarea a circa o mie de persoane, reprezentanţi ai diferitelor Biserici şi Comunităţi ecleziale din bavaria, Biserica Luterană şi Biserica ortodoxă bavareze, precum şi membrii Comisiei ecumenice a Conferinţei episcopale germane.

Miercuri, pentru papa Benedict un program mai relaxat, între altele binecuvântarea noii orgi a domului din Regensburg, vizită acasă la fratele său Georg şi împreună la cimitirul din Zigetsdorf pentru un moment de rugăciune la mormintele părinţilor.
INS - secvenţe muzicale.
Aici, serviciul audio :