Bisericii nu îi este teamă de ştiinţă: interviu cu noul director al Observatorului astronomic vatican, preotul iezuit José Gabriel Funes

(RV - 25 august 2006) Astronom argentinian, 43 de ani, preotul iezuit José Gabriel Funes este noul director al Observatorului astronomic al Sfântului Scaun. Numit de papa Benedict al XVI-lea sâmbăta trecută, părintele Funes urmează iezuitului american George V. Coyne. În cele ce urmează, noul director al observatorului astronomic vatican poveşteşte cu ce emoţii preia această funcţie, reflectând şi asupra sinergiilor posibile dintre ştiinţă şi credinţă:
INS - „Sunt conştient că această sarcină la Observatorul astronomic vatican e de mare răspundere, dar în acelaşi timp sunt încrezător că ajutat de confraţii mei iezuiţi voi putea duce mai departe această misiune”.
Cum se raportează un om la realităţile minunate ale universului, un om de credinţă şi de ştiinţă?
INS - „Este o mare bucurie a face această cercetare, în cazul meu a galaxiilor, să studiezi - cum spuneţi - lucrările minunate ale universului. Sunt într-adevăr recunoscător”.
Binomul credinţă şi raţiune este de multă vreme o temă de dezbatere, de confruntare. Ne gândim şi la enciclica memorabilă a lui Ioan Paul al II-lea „Fides et ratio”, despre raportul dintre credinţă şi raţiune... Cum trăiţi acest raport dintre ştiinţă şi credinţă?
INS - „L-aţi citat pe Sfântul Părinte Ioan Paul al II-lea. În encilica sa, papa vorbea despre cele două aripi ale spiritului uman. Îmi amintesc şi de o scriere a cardinalului Maritini prezentată întâlnirile intitulate „Catedra celor care nu cred”, în care vorbea despre două exerciţii ale spiritului uman. Sunt, cred, două exerciţii ce ne fac mai umani. Există o tensiune între ştiinţă şi credinţă, de fapt au existat în trecut conflicte între ele, dar mă gândesc că e bine să avem tensiuni pentru că ele ajută să ne maturizăm şi să creştem. Bisericii nu îi este teamă de ştiinţă, şi de fapt, Biserica prin Observatorul astronomic vatican promovează şi preţuieşte ştiinţa de calitate”.
Ce ne puteţi spune în legătură cu relaţiile dintre o instituţie ca Observatorul astronomic vatican, care este o expresie directă a Sfântului Scaun, şi alte instituţii ştiinţifice, în special în secotrul astronomiei?
INS - Avem relaţii bune cu diferite institute astronomice din lume. În mod deosebit, avem o colaborare specială cu universitatea din Arizona, din Statele Unite, pentru că telescopul vatican este în Arizona. Acest lucru este foarte pozitiv şi sper să putem continua această colaborare”.
O ultimă întrebare , foarte actuală. Mă refer excluderea lui Pluton din rândul planetelor. Ce părere aveţi? Puteţi să ne explicaţi pentru ce atât de mulţi oameni de ştiinţă au considerat oportună aceast ‚reactualizare’ a sistemului solar, reducând de la nouă la opt numărul planetelor?
INS - „Am fost la Praga până miercuri ( unde s-a reunit Uniunea Astronomică Internaţională). Marţi a avut loc o dezbatere între astronomi foarte aprinsă şi consider acest lucru foarte pozitiv deoarece înseamnă că lumea lucrează, face muncă de cercetare cu pasiune. Astronomia se face cu pasiune! Astfel înaintează ştiinţa: nu întodeauna înţelegem în întregime problemele pe care la înfruntăm în cercetarea noastră. Se simţea nevoia, mai ales în predarea astronomiei în şcoli, de o definiţie clară a planetei şi astfel s-a ajuns la această definire a opt planete clasice. Pluton nu-şi schimbă natura din cauza acestei definiţii...Ştiam de mai înainte că Pluton - datorită proprietăţilor sale fizice - nu era o planetă ca celelalte opt. Deci, avem această categorie de planete „pitice” care împreună cu celelalte planete noi care au fost descoperite formează un grup aparte, o clasă aparte”.
Aici, serviciul audio: