Angajarea diplomaţiei vaticane la ONU în favoarea păcii în Orientul Mijlociu
(RV - 12 august 2006) Şi diplomaţia vaticană este în prima linie
pentru pace în Orientul Mijlociu. Vineri, arhiepiscopul Silvano Maria Tomasi,
observator permanent al Sfântului Scaun la ONU de la Geneva a intervenit în sesiunea
specială a Consiliului pentru drepturile omului asupra crizei libaneze. Prelatul vatican
a reafirmat că trebuie respectate drepturile tuturor popoarelor Orientului Mijlociu.
Care sunt principalele preocupări ale Sfântului Scaun în legătură cu acestă criză
mediorientală? INS -Înainte de toate e precuparea pentru populaţia
civilă care a fost pusă în situaţia de extremă dificultate. Distrugerea, de fapt,
a infrastructurilor Libanului, poduri, străzi, centrale electrice, a lovit fără deosebire
toată populaţia. Apoi, amintind cuvintele Sfântului Părinte, că pacea
este dar al lui Dumnezeu, a lăsat să se înţeleagă că nici terorismul, nici atacurile
militare nu vor purta o soluţie. Vocea raţiunii solicitată
de papa în intervenţiile sale capătă consens în persoanele de bunăvoinţă. În mod deosebit
unele ţări arabe şi musulmane au rămas impresionate de decizia
şi insistenţa cu care papa a reţinut atenţia
opiniei publice asupra acestei ultime crize atât de grave şi mai ales a focalizat
atenţia asupra Libanului. Deoarece Libanul reprezintă mai mult decât o mică ţară,
este un mod de a trăi, de coexistenţă, de capacitate, de toleranţă şi de dialog între
confesiuni religioase diferite, pentru a căuta, întocmai, a crea un stat, unde în
diversitate şi în pluralism, e posibil a convieţui. Distrugerea Libanului
este, într-un anume mod, şi distrugerea unui model de convieţuire care ar putea fi
indicat ţărilor din Orientul Mijlociu ca o formulă într-adevăr învingătoare pentru
a se ajunge la pace.