Episcopii din Letonia şi Lituania au început vizita "ad Limina"

(RV - 19 iunie 2006) Papa Benedict al XVI-lea a primit luni dimineaţă un grup de episcopi ai Lituaniei şi Letoniei în vizită „ad Limina Apostolorum”. Este vorba de două ţări cu un trecut recent dramatic şi care astăzi privesc cu speranţă la Uniunea Europeană din care fac parte din 2004. Fundamental s-a dovedit a fi rolul Bisericii, mereu aproape de popor mai ales în momentele dificile ale dominaţiei sovietice.
Două naţiuni legate de mărturia unei pasiuni puternice pentru libertatea religioasă: Lituania şi Letonia au conoscut amândouă opresiunea regimului sovietic şi, împreună, în 1991, au dobândit independenţa. În anii cei mai întunecaţi ai istoriei lor, Biserica a apărat libertatea celor două republici baltice de tentativele de rusificare din partea Cremlinului. Numeroşi preoţi şi călugări au plătit cui viaţa propria fidelitate faţă de Cristos şi pentru demnitatea omului în anii imperialismului sovietic. În Lituania, la o populaţie de 3,4 milioane de locuitori, 80% dintre ei sunt de credinţă catolică. Încreştinarea ţării datează din 1387. Sfântul Scaun a stabilit raporturi diplomatice cu Lituania în 1922, dar Concordatul a fost anulat în vara anului 1940 când ocupaţia sovietică a prevăzut desfiinţarea tuturor organizaţiilor catolice şi confiscarea bunurilor bisericeşti. În 1972, apare revista clandestină „Cronica Bisericii catolice în Lituania”, o voce curajoasă ce denunţă persecuţiile sovietice. Pentru a da ecou internaţional acestor mărturii, Radio Vatican a transmis rubrica „Ştiri din dieceze” destinată în întregime difuzării curajoasei publicaţii.
În 1987, cu ocazia împlinirii celor 600 de ani de la încreştinarea lituaniană, papa Ioan Paul al II-lea a celebrat o Sfântă Liturghie pentru a demonstra apropierea sa spirituală faţă de credincioşii lituanieni. Patru ani mai târziu, nu fără a fi plătit un tribut de vieţi omeneşti, Lituania se eliberează de jugul Moscovei şi îşi proclamă independenţa. Doi ani după aceea, a avut loc memorabila vizită a lui Ioan Paul al II-lea în ţările baltice. Imagine de neuitat a acelei călătorii apostolice pe pământul lituanian, este vizita papei la „Colina crucilor”, loc de pelerinaj pentru credincioşi din toate ţările baltice. Lituania priveşte cu încredere spre Europa. În martie 2003, prelaţii catolici lituanieni invită cetăţenii să voteze în favoarea adeziunii la Uniunea Europeană şi în 2004 Lituania devine Stat membru al Uniunii Europene iar episcopii lituanieni incep să facă parte din COMECE, Comisia Episcopatelor Europei.

Mai mică decât Lituania, Letonia numără 2.5 milioane de locuitori dintre care 29% sunt de etnie rusă. Majoritatea letonilor este protestantă de credinţă evanghelică, în schimb catolicii reprezintă 20%. Şi letonii au cunoscut drama ocupaţiei sovietice şi la fel ca lituanienii au dobândit independenţa în 1991. Doi ani mai înainte, formând un memorabil lanţ viu, două milioane de lituanieni , letoni şi estoni manifestaseră paşnic în faţa întregii lumi năzuinţa de libertate a popoarelor baltice. Biserica însoţeşte faza de tranziţie de la regimul totalitar la democraţie, de la imperiul sovietic la Uniunea Europeană. „Biserica Letoniei - afirma în 1993 papa Ioan Paul al II-lea la Riga, capitala ţării - trece în prezent printr-o perioadă de har deosebit, aproape o nouă creaţie. După ani îndelungaţi de suferinţă, care au fost momente de pătimire şi de cruce, se renaşte speranţa”. Apoi, când Letonia, în 2004, intră să facă parte din Uniunea Europeană, Biserica indică valorile de bază într-un moment decisiv al istoriei ţării. În luna mai a acelui an, la prima adunare a laicilor catolici este reafirmată contribuţia pe care Letonia o poate oferi continentului european: „A fi curajoşi în confirmarea propriei credinţe” angajându-se „pentru revenirea Europei la rădăcinile sale creştine”.
Aici, serviciul complet în format audio: