2006-05-20 09:59:58

25 de ani de la atentatul împotriva papei Ioan Paul al II-lea în Piaţa Sfântul Petru: evocarea evenimentului prin secvenţe sonore din 13 mai 1981


(RV - 12 mai 2006) În urmă cu 25 de ani, miercuri 13 mai, puţin după orele cinci după amiază, Biserica, şi nu numai, din cele cinci continente a fost zguduită de o ştire de neînchipuit: un om a tras cu arma pentru a-l ucide pe papa. Piaţa Sfântul Petru şi spitalul Gemelli din Roma au devenit apoi locurile dramei atentatului împotriva lui Ioan Paul al II-lea. De acel eveniment, mediatizat puternic, care a consemnat memoriei colective incredibila secvenţă a unui Papă rănit mortal - se vor lega ulterior istoria unei iertări şi mai mult încă a unei extraordinare mijlociri a Fecioarei Maria, căreia Ioan Paul al II-lea i-a atribuit întodeauna propria salvare. Reconstrucţia acelei zile şi a acelei perioade, aparţine lui Alessandro De Carolis.
INS - secvenţe muzicale : „Providenţa divină m-a salvat în mod miraculos de la moarte. Acela care este unicul Domn al vieţii şi al morţii, El însuşi mi-a prelungit această viaţă; într-un anume mod mi-a dăruit-o din nou. Din acest moment ea îi aparţine şi mai mult încă Lui”.
Dar Ioan Paul al II-lea nu a încetat să se gândească mereu cu uimire la ceea ce s-a întâmplat la 13 mai 1981. Cuvintele abia ascultate, scrise în 17 martie 2000, sunt extrase din testamentul făcut cunoscut după moartea sa. O moarte, care într-o însorită după-amiază de mai, fusese la un pas de a curma pentru totdeauna respiraţia „Episcopului îmbrăcat în alb”, „a Papei venit de departe”.
INS - secvenţe din coloana sonoră a filmului „Passion” de Mel Gibson.
Două "relicve", neobişnuite pentru un cap al Bisericii, dau mărturie şi azi despre ceea ce s-a petrecut în acea zi de nebunie imposibil de imaginat: brâul, adică banda de mătase albă la nivelul taliei perforată de un glonţ de calibru nouă şi păstrată la sanctuarul de la Jasna Gora în Polonia şi glonţul însuşi, devenit din instrument de moarte un „ex voto”, obiect de recunoştină montat în coroana pusă pe capul statuii Sfintei Fecioare Maria de la Fatima în Portugalia. Miercuri 13 mai 1981, tânărul papă polonez avea în gând să vorbească mulţumii din Piaţa Sfântul Petru despre cei 90 de ani ai enciclicei sociale „Rerum Novarum” a papei Leon al XIII-lea şi să anunţe înfiinţarea Consiliului Pontifical pentru Familie precum şi a Institului pentru studii asupra Căsătoriei şi Familiei. Cuvinte trecute în arhive şi niciodată pronunţate. Din acel 13 mai, un destin obscur încă în urzeala sa criminală da înţeles cu senină uimire ulterior, îi lasă lui Ioan Paul al II-lea imagini de zâmbete, aclamaţii de afecţiune, strângeri de mână, sărutul unei fetiţe în braţele mamei...şi un pistol care se ridică deasupra capetelor:
INS - Mulţimea este toată în picioare. Aproape nu comentează scena tragică la care a asistat. Aproape toţi stau în tăcere. Aşteaptă ştiri. Audienţa generală trunchiată de 4-5 împuşcături într-o rapidă succesiune. Sfântul Părinte a fost evident, în mod cert lovit. L-am văzut întins în maşina descoperită care a intrat în mare viteză înăuntru în Vatican (...)”.
Descumpănirea, dezorientarea lui Benedetto Nardacci, reporterul Radio Vatican din acea zi în serviciu pentru audienţă, este aceeaşi cu cea a mulţimii din piaţă bazilicii. Momentul tragerii cu arma, ora 17.17, trecuse de puţine secunde iar aclamaţiile amuţite deveniseră spaimă, indignare şi lacrimi peste care domina cursa precipitată a unei ambulanţe a salvării.
INS - sunete de sirene - Pentru prima dată se vorbeşte de terorism şi în Vatican. Se vorbeşte de terorism într-un oraş, de unde au plecat mereu mesaje de iubire, mesaje de concordie, mesaje de pacificare”.
Tânărul papă, care a cutreierat deja jumătate de lume în puţini ani, este pe moarte la spitalul Gemelli din Roma. Şi pentru Biserică sunt cinci ore de agonie, cele ale intervenţiei, care se schimbă apoi în speranţă iar după aceea în aşteptarea întoarcerii sale. Papa este salvat. Perioada internării se va prelungi o lună de zile. Dar deja patru zile după atentat, duminică 17 mai, Ioan Paul al II-lea învingând reticenţe şi modernizând într-o clipă seculare atitudini rezervate împuse de protocol, cere microfonul şi recită antifonul marian „Îngerul Domnului” din patul său de spital. În mod surprinzător sau poate nu, papa rănit găseşte imediat iertarea pentru Alì Agca, turcul de 22 de ani angajat de mandanţi miterioşi, care l-a dus pe punctul de a muri:
INS - Mă rog pentru fratele care m-a lovit şi pe care sincer l-am iertat ”. Iar cu altă ocazie avea să spună: O mână m-a lovit, dar alta a deviat glonţul. Era o referire explicită la faptul că se simţea ocrotit de Maica lui Dumnezeu şi a Bisericii.
&&&
Numeroase sunt manifestările care marchează cea de-a 25-a aniversare a atentatului lui Ioan Paul al II-lea. Îndeosebi, sâmbătă dimineaţă, cardinalul Stanislaw Dziwisz, fost secretar al papei Ioan Paul al II-lea, va prezida o Liturghie solemnă la sanctuarul Sfintei Fecioare Maria de la Fatima. Tot sâmbătă, Opera Romană Pelerinaje promovează o serie de manifestări, între care precesiunea la Roma, pornind de la Castel Sant’Angelo până în bazilia San Pietro purtând statuia pelerină a Maicii Domnului de la Fatima, cu începere de la ora 14.30. Cardinalul Camillo Ruini va prezida în bazilica vaticană o Liturghie solemnă la ora 17, urmată de o altă manifestare în Piaţa Sfântul Petru.








All the contents on this site are copyrighted ©.