Patriarhul ecumenic Bartolomeu I la Florenţa: prima vizită a unui patriarh ecumenic
după conciliul din 1439 în care s-a încercat refacerea unităţii Bisericii
(RV - 14 mai 2006) Patriarhul ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului a prezidat
sâmbătă 13 mai în catedrala Santa Maria del Fiore din Florenţa o solemnă Vecernie
în ritul bizantin greco-ortodox la care au participat cardinalul arhiepiscop Ennio
Antonelli. Patriarhul, este în aceste zile oaspete în oraşul de reşedinţă a regiunii
italiene Toscana pentru a primi de la Fundaţia Premiul Galileo 2000, Premiul pentru
pace. „Suntem bucuroşi - a spus cardinalul Antonelli în salutul său - de a onora în
Dumneavoastră glorioasa tradiţie spirituală, liturgică, teologică şi artistică a Orientului
creştin...Această catedrală - a continuat cardinalul - i-a primit în 1439 pe predecesorul
Dumneavoastră, patriarhul Iosif al II-lea şi pe papa Eugen al IV-lea cu ocazia Conciliului
de la Florenţa, convocat pentru o generoasă încercare de a reconstrui unitatea dintre
Biserici. Acum, după aproape şase sute de ani, primeşte din nou un patriarh ecumenic
angajat puternic în dialogul dintre diferitele confesiuni creştine”. La rândul său
patriarhul Bartolomeu I, în timpul predicii, a definit drept o cauză sfântă unirea
dintre Bisericile noastre surori. Patriarhul a amintit apoi drumul ecumenic parcurs
în ultimii 40 de ani, marcat de vizita papei Paul al VI-lea la Istanbul în 1967 şi
de călătoria lui Ioan Paul al II-lea în Turcia în 1979, la care se va adăuga, în noiembrie,
prevăzuta vizită la Fanar a papei Benedict al XVI-lea cu ocazia sărbătorii sfântului
Andrei apostol, patronul Bisericii de Constantinopol. „Aşteptăm cu bucurie şi onoare
vizita lui Benedict al XVI-lea - a spus patriarhul Bartolomeu I - deoarece este un
eveniment istoric pentru relaţiile noastre, ce va întări legăturile noastre de fraternitate
în Cristos”. Ca recunoaştere a patrimoniului spiritual ce uneşte Occidentul şi Orientul
creştin, cardinalul Antonelli a anunţat transferarea la Constantinopol a rămăşiţelor
pământeşti ale patriarhului Iosif al II-lea, al cărui mormânt se află în bazilica
Santa Maria Novella şi hotărârea arhidiecezei de a pune la dispoziţia comunităţii
creştine ortodoxe citadine o biserică la Florenţa în care să celebreze sfintele Liturghii
şi să se poată reuni.