Bucuria pascală, trăită împreună cu Sf. Fecioară Maria, şi împlinirea a 500 de ani de la prima piatră a actualei bazilici vaticane: alocuţiunea papei Benedict al XVI-lea la antifonul marian pascal "Regina Coeli" recitat luni la Castel Gandolfo

RV 17 apr 2006. Luni, a doua zi de Paşti, numită în unele ţări occidentale şi "Lunea îngerului", Benedict al XVI-lea a recitat antifonul marian specific timpului pascal la Castel Gandolfo, în legătură audio cu Piaţa Sfântul Petru. Atmosferă festivă a însoţit alocuţiunea Papei, dar a cunoscut accentuări deosebite în momentul saluturilor în diferite expresii lingvistice.
Ins – "În lumina misterului pascal, pe care liturgia ne face să-l celebrăm pe tot parcursul acestei săptămâni, sunt bucuros să fiu din nou împreună cu voi şi să reînnoiesc cea mai frumoasă veste creştină: Cristos a înviat, aleluia! Trăsătura mariană caracteristică a acestui moment ne induce să trăim bucuria spirituală a Paştelui în comuniune cu Preasfânta Fecioară Maria, gândindu-ne la cât de mare a trebuit să fie bucuria ei la învierea lui Isus. În rugăciunea "Regina Coeli" (Bucură-te, Regina Cerului) care, a subliniat Sf. Părinte, este recitată în timpul pascal în locul antifonului marian "Angelus Domini" (Îngerul Domnului), noi ne adresăm Fecioarei invitând-o să se bucure pentru că Cel pe care l-a purtat în sân acum a înviat: "Quia quem meruisti portare, resurrexit, sicut dixit" (Căci Cel pe care ai fost vrednică să-l porţi, a înviat precum a zis). Maria a păstrat în inima ei "vestea bună" a învierii, izvorul şi secretul adevăratei bucurii şi al păcii autentice, pe care Cristos, mort şi înviat, ni le-a dobândit prin jertfa de pe Cruce. Să cerem Mariei ca după cum ne-a însoţit în zilele pătimirii, să conducă paşii noştri şi în acest timp de bucurie pascală şi spirituală, pentru ca să putem creşte tot mai mult în cunoaşterea şi iubirea Domnului şi să devenim mărturisitorii şi apostolii păcii sale".
Sf. Părinte şi-a arătat bucuria de a împărtăşi în acest context o aniversare pe care a definit-o foarte semnificativă: împlinirea a 500 de ani de la acel 18 aprilie 1506, când papa Iuliu al II-lea punea prima piatră a noii bazilici "Sfântul Petru",
Ins - "... a acestei splendide bazilici, admirată în lumea întreagă pentru armonia impunătoare a formelor sale. Doresc să amintesc cu gratitudine pe Pontifii Supremi care au vrut realizarea acestei opere extraordinare pe mormântul apostolului Petru. Amintesc cu admiraţie artiştii care au contribuit prin geniul lor la edificarea şi împodobirea ei".
Papa şi-a arătat totodată recunoştinţa faţă de aşa numită "Fabrică a Sfântului Petru", organismul de administraţie şi întreţinere a bazilicii omonime.
Ins - "Fie ca această fericită circumstanţă a celor cinci sute de ani să retrezească în toţi catolicii dorinţa de a fi 'pietre vii' (1 Pt 2,5) pentru edificarea Bisericii sfinte, în care în care străluceşte 'lumina lui Cristos' (Lumen Gentium 1), prin trăirea şi mărturisirea carităţii înaintea oamenilor (cfr. In 13,34-35)".
Fecioara Maria, invocată în litaniile lauretane cu titlul de "Causa nostrae letitiae" (Pricina bucuriei noastre), să ne ajute în a experimenta întotdeauna bucuria de a fi parte a edificiului spiritual al Bisericii, "comunitate de iubire" născută din Inima lui Cristos.
Salutând în final pelerinii de limba spaniolă, Papa a fost întrerupt de cântarea mariană a unui grup pentru ca apoi să urmeze un alt schimb de replici spontane cu un grup de pelerini din Napoli, care au ţinut cu tot dinadinsul să se facă auziţi:
Ins - "Văd că Napoli mă aşteaptă..."
Cântecul popular improvizat al grupului şi alte saluturi l-au reţinut mai mult timp pe Benedict al XVI-lea care a i-a salutat pe toţi cu o reînnoită şi cordială urare pascală, exprimându-şi satisfacţia de a constata bucuria Învierii.
Papa a invocat binecuvântarea apostolică la încheierea rugăciunii mariane Regina Coeli, binecuvântare ce îmbrăţişează pe toţi cei care o primesc în spirit de credinţă pe calea undelor.
Acelaşi serviciu, în format audio: