Benedict XVI, lucrător în via Domnului, la Liturghie în bazilica Sfântul Petru împreună
cu mii de lucrători privind spre sfântul Iosif, patronul lor ceresc
RV - 18 mar 2006) Duminică dimineaţă la ora 9.30 în Bazilica Vaticană Papa va
prezida Sfânta Liturghie pentru lucrători: vor participa circa 20 de asociaţii reprezentând
lumea muncii. Evenimentul cade în ziua dedicată în mod tradiţional sfântului Iosif,
deşi anul acesta solemnitatea liturgică a soţului Sfintei Fecioare Maria şi Patronului
Bisericii universale va fi celebrată luni 20 martie, întrucât coincide
cu Duminica a III-a din marele Post. Celebrarea şi întâlnirea de duminică
este voită de însuşi Benedict XVI. Amintim primele sale cuvinte rostite public ca
Pontif în urmă cu 11 luni, pe 19 aprilie anul trecut: „Sunt un simplu şi umil lucrător
în via Domnului”. Era în ziua alegerii sale la Pontificat. Papa întâlneşte
lucrătorii într-un moment de mai sfidări şi de mari mutaţii în acest sector.
În
continuare, mons. Paolo Tarchi, director naţional în cadrul Conferinţei episcopale
italiene, al oficiului pentru Probleme sociale şi Muncii oferă câteva principii
de bază ale doctrinei sociale a Bisericii privind lumea muncii. INS- „Centralitatea
muncii stă în persoană. Subiectul care lucrează valorează mai mult decât lucrurile
pe care e capabil să le transforme. Cred că acesta este nucleul central. Munca este
pentru om şi nu omul pentru muncă, cum ne amintea papa Ioan Paul II în enciclica Laborem
exercens. Trebuie să se recupereze continuu locul central al persoanei
în orice realitate”.
Care sunt astăzi marile sfidări pe care lumea muncii
le lansează omului? INS - Mi se pare că marile provocări sunt cele ale unei
schimbări epocale şi a structurii muncii. Există multă mobilitate şi mare nevoie de
a re-defini şi raportul dintre persoană şi muncă. Ceea ce afirmă doctrina socială
a Bisericii, şi anume că nu trebuie să ne fie teamă schimbări, important este faptul
ca persoana care lucrează să fie întotdeauna tutelată în orice fază a vieţii. Mă gândesc,
de pildă, la noile generaţii care se găsesc în mod constant în faţa unei munci precare,
situaţii ce pot într-adevăr pune în pericol alte proiecte de viaţă, precum acela de
a-şi construi o familie, de a da stabilitate vieţii afective şi lucrurilor importante
care pe lângă muncă constituie aspecte dinamice ale vieţii unei persoane”.
Sfântul
Iosif, un meşteşugar ca model al lucrătorilor... INS- „Îmi amintesc
o frumoasă întâlnire pentru rugăciunea „Regina Coeli” a lui Ioan Paul II care vorbea
chiar despre Iosif lucrător ca îmbinare, întâlnire a două dimensiuni, cea a familiei
şi cea a muncii. Cred că prin tăcerea sa activă, lucrătoare acest om, care în Scriptură
nu vorbeşte dar acţionează, este cu adevărat un model pentru toţi cei care într-un
fel oarecare în viaţa lor au această experienţă importantă ce constituie apoi şi un
element distinctiv al persoanei care munceşte".
Deci, în prim plan tăcerea
lui Iosif. Vorbise despre acest subiect Benedict XVI la întâlnirea pentru rugăciunea
„Îngerul Domnului pe 18 decembrie anul trecut. În ajunul săbătorii din 19 martie,
zi onomastică a Sfântului Părinte, să reascultăm reflecţia sa referitoare la figura
sfântului Iosif: „Tăcerea sa este una pătrunsă de contemplaţie şi de misterul
lui Dumnezeu, în atitudine de totală disponibilitate la voinţa divină.
În alte cuvinte, tăcerea sfântului Iosif nu manifestă un gol interior, ci, dimpotrivă,
plinătatea de credinţă pe care o poartă în inimă şi care îi călăuzeşte orice gând
şi orice acţiune...o tăcere întreţesută de rugăciune constantă, rugăciune de binecuvântare
a Domnului, de adorare a voinţei sale divine şi de încredinţare fără rezerve providenţei
sale...Să ne lăsăm „contagiaţi” de tăcerea sfântului Iosif! Avem o atât de mare nevoie
de aceasta într-o lume adesori zgomotoasă, ce nu favorizează reculegerea şi ascultarea
glasului lui Dumnezeu. În acest timp de pregătire la Crăciun (n.red. putem spune....
la Paştele Învierii Domnului) să cultivăm reculegerea lăuntrică pentru a-l primi
şi păzi pe Isus în viaţa noastră”.